„Ai făcut bani în ţara asta, ai datoria să dai înapoi o parte din ei“

Ion Tabugan s-a născut în data de 1 aprilie 1960, în comuna Mehadia. Absolvent al Facultăţii de Silvicultură, a îndeplinit funcţiile de şef la ocolaele silvice Mehadia, Sasca Montană şi Berzasca şi pe cea de director al Direcţiei Silvice Reşiţa. Din 2008, deputat, reprezentând Colegiul Uninominal 3 Caraş-Severin, membru al UNPR, din cadrul Grupului Parlamentar Progresist.

Domnule deputat, UNPR a avansat propunerea referitoare la constituirea unei taxe de solidaritate pusă pe averile mari. De ce propunerea este a partidului dumneavoastră şi nu a altei formaţiuni politice?

UNPR a anticipat, încă de anul trecut, nevoia de responsabilitate şi solidaritate la nivelul societăţii româneşti. În momente dificile pentru ţară, aşa cum este în prezent, anumite categorii sociale trebuie să simtă că nu sunt lăsate de izbelişte. Taxa de solidaritate nu reprezintă o noutate în lume. În Germania funcţionează deja un astfel de program, generos intitulat „Taxează-mă în plus“, iar în SUA, preşedintele Obama este şi el de acord cu ideile avansate în acest sens de Warren Buffet. Ca atare, nu văd de ce acest demers adoptat de noi nu ar funcţiona şi în România.
Cât priveşte partea doua a întrebării, trebuie spus că UNPR este un partid de centru stânga, responsabil, care consideră util un astfel de proiect, cu aplicare limitată de timp, de trei ani.

Cu un an înainte de alegerile locale şi generale, un astfel de demers miroase a campanie electorală...

De ce, când, în opinia noastră, lucrurile sunt atât de simple?

Simple, domnule deputat?

Da, simple. Noi plecăm de la ideea că, dacă ai făcut bani în ţara asta, implicit şi prin eforturile celor mulţi, ai datoria să dai înapoi o parte din ei. Nu oricum, ci cu condiţia ca ei să ajungă în fondul de pensii, al cărui deficit este imens în momentul de faţă.

Aţi făcut un calcul estimativ privind veniturile anuale ale acestei taxe de solidaritate?

Cu 1 la sută instituit pe averile ce depăşesc 450.000 de euro, calculele specialiştilor noştri indică o sumă anuală de 3 miliarde de euro. Cu aceşti bani se poate susţine creşterea pensilor şi să nu ne mai punem problema împrumuturilor la organismele financiare internaţionale pentru a asigura plata pensilor.

Nu ar fi fost mai nimerit ca, împreună cu coaliţia de la guvernare, să găsiţi soluţii pentru redresarea economică?

Aveţi dreptate. Trebuie să punem economia pe picioare, în special pe cea a judeţului în care trăim cu toţii, să înfinţăm locuri de muncă, prin atragerea investitorilor străini. În acest sens, mă zbat să ajut primăria din Moldova Noua, venind cu amendamente care să aducă la rectificarea de buget 20 de miliarde de lei vechi, bani necesari pentru dezvoltarea infrastructurii zonei, dar şi pentru ca firma Delphi să-şi extindă afacerea, cu încă 1.000 de locuri de muncă, până în mai-iunie anul viitor. Toate aceste demersuri, esenţiale de altfel, nu au nimic de a face cu iniţiativa noastră care, repet, este necesară şi utilă în acelaşi timp.

O ultimă întrebare, domnule deputat: Credeţi că acest demers al UNPR va fi susţinut şi de celelalte partide parlamentare?

Avem nevoie de un vot responsabil în ceea ce priveşte taxa de solidaritate. Chiar dacă i se va aduce mai multe amendamente, eu sunt convins că va trece în Camera Deputaţilor. Am încredere în toţi colegii din Cameră, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, pentru că de data aceasta nu discutăm despre populisme, ci despre o pătură importantă a populaţiei care are nevoie de sprijinul şi solidaritatea celor bogaţi.

Vă mulţumesc.