„Vatra Veche” dezvăluie o iubire secretă

Am primit la redacţie numărul 2, pe luna februarie, al revistei „Vatara Veche”, subintitulată „Foaie ilustrată pentru familie”, publicaţie lunară de cultură, editată de Asociaţia „Nicolae Băciuţ”, din Târgu Mureş. Numărul este ilustrat cu reproduceri după picturile maestrului Ioan Vlasiu.

În deschiderea revistei este publicat un dialog al redactorului-şef, Nicolae Băciuţ, cu Nicolae Steinhardt, de la naşterea căruia, anul acesta, se împlinesc 100 de ani. Reamintim că scriitorul, călugărul şi filosoful Nicolae Steinhard s-a stins din viaţă în 1989, după ce şi-a petrecut ultima parte a vieţii într-o chilie, la Mănăstirea Rohia. Printre întrebările delicate la care a răspuns părintele Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului Fericirii”, am reţinut-o pe cea care se referă la iubirea faţă de o femeie.

„Nicolae Băciuţ – Aţi iubit? Aţi fost iubit de (...) o femeie?

Nicolae Steinhardt – Cer voie să tac. O mărturisire, totuşi, să fac: am cunoscut, aveam douăzeci de ani, iubirea, am ştiut şi eu ce înseamnă a ţi se părea că lumea e a ta, că tu începi lumea, a pluti în euforie şi fericire absolută. A.G. şi eu nu ne-am căsătorit. Astăzi, când ni se întâmplă să ne întâlnim, ne privim cu atenţie, acoperiţi de praful abraziv, de funingina şi de noroiul anilor, ne privim şi cred că amândurora ne pare foarte bine că nu ne-am căsătorit. Ei, fericirea, cum spunea Proust, e cel puţin pentru unii oameni, o eroare”.

Menţionăm că textul nedatat a fost scris olograf de Nicolae Steinhardt, probabil în chilia de la Rohia.

În articolul „Eminescu despre Cuza – Da, drepturi naţiunii întregi!”, semnat de către Dumitru Velea, autorul prezintă o parte din textele prin care Eminescu se declara un mare admirator al domnitorului, îi explica şi susţinea deciziile, faptele. Aflăm din articol că Mihai Eminescu, în fruntea unui grup de studenţi români de la Viena, l-a vizitat pe Alexandru Ioan Cuza, în 1870, la Ober- Dobling, unde Cuza era exilat, aducându-i, fostului domn, omagiul tinerimii române.

Mai spicuim din sumar: „Vatra veche” dialog cu Mircea Regneală, de Rodica Lăzărescu; Întregul şi partea, de Ecaterina Ţarălungă; Poem de Andrei Fischof; Muzica terapeutică, de Gina Agapie; Cronica ideilor. Umorul şi ironia – sarea şi piperul realismului lui John Steinbeck, de George Petrovai; În dansul nebun al strălucirilor vremelnice, de Mircea Dinutz; Poeme haiku, de Nicoleta Milea; Why Can’t the English Learn to Speak ?, de Rodica Lăzărescu; Cronica literară. Acasă, pe câmpia Cărţii (Marta Petreu), de M. Moţ; Cehov – precursor al teatrului absurdului, de Tamara Constantinescu; Starea prozei. Spasm, de Cornel Cotuţiu; Biblioteca Babel. Susana Szwarc, în româneşte de Flavia Cosma; Biblioteca Babel. Shuddhananda Bharati, în româneşte de Ion Roşioru; Exilul literaturii, de Nicolae Băciuţ; Starea prozei. De ce plâng oamenii, de Corina Costea.