Menu

Articol

0 Comentariu

Dilemă hamletiană: Cine pierde şi cine câştigă în cazul fuziunii UEMR cu Politehnica Timişoara?

Solicitarea Consiliului Facultăţii de Inginerie şi Management din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa de a deveni parte a Universităţii Politehnica Timişoara (UPT) şi acordul favorabil exprimat în Senatul UPT în vederea unei fuzionării prin absorbţie a întregii universităţi reşiţene trezeşte discuţii pro şi contra.

Într-un comunicat apărut în presă, conducerea academică a UEMR își exprimă surprinderea față de interesul manifestat la nivelul comunității academice timișorene. În plus, se spune că la nivel instituțional, nu s-a întreprins niciun demers în vederea unei eventuale fuziuni, iar prin HS UPT nr. 74/29.03.2018 s-a luat act de un document emis de o unitate funcțională din cadrul UEMR, ce nu are atribuții de reprezentare și încheiere a actelor prin care iau naștere raporturi juridice generatoare de drepturi și obligații.

Partizanii fuzionării prin absorbţie pornesc de la premisa că,  Universitatea Politehnica Timișoara își asumă redresarea învățământului universitar din Reșița la nivelul de exigență consacrat în UPT şi vine astfel în sprijinul tinerilor din zonă, dar și al municipiului Reșița, un oraș cu o puternică tradiție industrială, cu un potențial uriaș, căruia îi poate oferi noi perspective de dezvoltare. Mai mult de atât, calitatea învăţământului se va alinia la standardele UPT, se rezolvă problema finanţării UEMR şi se asigură continuitatea învăţământului superior la Reşiţa.

Nu ar fi singurul exemplu de fuziune prin absorbţie. Aşa s-a întâmplat cu Facultatea de Inginerie  Hunedoara ori cu Centrul Universitar Nord Baia Mare, acesta din urmă fuzionând cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

E adevărat, în cazul unei fuziuni prin absorbţie dispar funcţiile de rector, prorector, preşedinte de Senat, director general administrativ, funcţii bine plătite. Cei în cauză îşi pierd funcţiile, nu şi posturile de profesori, bine remunerate în prezent.

Spre exemplu, salariul de bază al rectorului este de 12.604 lei, la care se adaugă indemnizaţia pentru titlu de doctor, de 950 de lei, rezultând în luna martie un salariu brut 13.554 lei. Prorectorul are salariu de încadrare de 11.230 lei, plus indemnizaţia de doctor, în total 12.180 lei. Preşedintele Senatului are venituri la fel ca şi rectorul, unul dintre decani, care are şi gradaţie de merit, a ajuns în luna martie cu un salariu brut de 13.735 lei, în timp ce un altul a avut 11.149 lei. Directorul CSUD a avut salariul brut de 13.836 lei, datorită gradaţiei de merit, de 1.656 lei, şi a titlului de doctor. Unul dintre directorii de Departament a avut salariul brut de 10.442, iar celălalt de 13.264, datorită gradaţiei de merit de 1.891 de lei, directorul de Şcoală Doctorală-11.373 lei, directorul general administrativ-11.456 lei.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog