Examenele lui Băsescu
L-am ascultat şi eu aseară pe Traian Băsescu. Dacă e să mă iau după faptul că toate televiziunile naţionale şi-au întrerupt programele pentru a difuza discursul, este clar că intervenţia preşedintelui ar fi trebuit să stârnească un interes deosebit. Din păcate, aşteptările au fost exagerate, deoarece prestaţia lui Băsescu nu s-a ridicat nici un moment la pretenţiile celor de acasă.
Schimbat cu 180 de grade, faţă de ziua în care tăbărâse fără nici o noimă pe Iliescu, Ponta, Antonescu şi pe nu ştiu mai care lider, asemănându-i pe toţi cu Voronin al moldovenilor, Băsescu a încercat să lase impresia că i-a trecut supărarea pe popor, politicieni şi ziarişti. A mimat - de asta sunt sigur - o mină de om liniştit, cu suflet primitor şi vorbă blajină. Pentru prima dată după foarte mulţi ani, am văzut un Traian Băsescu care s-a străduit din răsputeri să nu răspundă ironic, să nu ia peste picior adversarii politici ori să minimalizeze situaţia din ţară, pe care el cu mâna lui a creat-o. Ba, la un moment-dat, a recunoscut că a gafat cu Raed Arafat şi chiar am avut vaga senzaţie că încearcă să-şi ia angajamentul ca pe viitor să se cuminţească şi să nu mai facă astfel de prostii.
Din ieşirea televizată de aseară, am tras concluzia că Traian Băsescu este complet depăşit de realităţile României de astăzi, iar pe deasupra nici măcar nu are curaj să admită că nimic din ce se întâmplă în Guvern şi în PD-L nu se face fără ştirea lui. A ţinut-o sus şi tare că ştie ce are de făcut şi ce politică să promoveze, pentru ca nouă să ne fie bine.
Într-un fel, preşedintele a încercat să ne impresioneze din nou, la fel cum a făcut-o plângând pe umărul lui Theodor Stolojan. De data aceasta nu şi-a mai şters cu dosul palmei lacrimile de pe obraz, aşa cum o făcea în urmă cu şapte ani, ci ne-a reamintit trecutul lui de comandant de cursă lungă. Aşa cum nu şi-a abandonat niciodată nava, tot la fel nu-şi va lăsa niciodată la greu ţara, chiar dacă acest lucru îl cer Ponta, Antonescu, clasa politică şi protestatarii din toată ţara.
După examenele susţinute în sesiunea de iarnă, preşedintele ne-a dovedit că nu are nici o şansă să treacă anul, oricât de generoşi s-ar dovedi examinatorii.

De ce nu ne mai plac cărţile? Pentru că sunt lungi, pentru că sunt late, sunt prea groase, sunt prea înalte (înalte, în sensul că propun subiecte situate deasupra preocupărilor noastre cotidiene, ori că se află pe raftul de sus al bibliotecii, raft pe care îl vizităm foarte rar sau deloc). Pentru că sunt...

Comentarii recente
în urmă cu 5 minute 2 sec
în urmă cu 21 minute 33 sec
în urmă cu 25 minute 23 sec
în urmă cu 6 ore 30 minute
în urmă cu 10 ore 34 minute
în urmă cu 10 ore 34 minute
în urmă cu 10 ore 55 minute
în urmă cu 13 ore 46 minute
în urmă cu 13 ore 47 minute
în urmă cu 1 zi 5 minute