Primăria Reşiţa este obligată să plătească şase miliarde de lei vechi drept onorariu avocat!

31 ianuarie 2012 - 22.08
De: 
VICTOR NAFIRU

Aşa a decis instanţa Tribunalului Caraş-Severin, care a admis cererea SC CET Energoterm SA Reşiţa, prin lichidatorul judiciar SCP IT Management Advizirs SPRL Timişoara, privind emiterea către Primăria Reşiţa a unei ordonanţe de plată pentru un debit de 11.514.582 de lei.

Totodată, instanţa de judecată a obligat Primăria Reşiţa la plata sumei de 620.000 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocatului angajat de lichidatorul judiciar, conform facturii nr. 20/12.10 2011, depusă la dosar.

În susţinerea cererii, CET Energoterm SA, aflată în lichidare judiciară, a invocat faptul că între ea şi instituţiile de învăţământ aflate în administrarea publică locală a municipiului Reşiţa au fost încheiate contracte de furnizare a energiei termice. În acelaşi timp, reclamanta a subliniat faptul că, deşi a recunoscut, în luna iunie a anului trecut, datoria faţă de societate, Primăria Reşiţa nu a efectuat nici o plată, nici măcar parţială.

La cererea consilierilor juridici de a confirma existenţa facturilor în valoare de 11,5 milioane de lei, Direcţia Buget, Finanţe-Contabilitate, Resurse Umane din cadrul Primăriei a comunicat doar faptul că valoarea facturilor scadente şi neachitate în martie 2011 era de 410.000 de lei, reprezentând contravaloarea diferenţei la decont – subvenţie pentru diferenţa de tarif la energie termică livrată populaţiei în lunile februarie şi martie 2011.

În apărare, Primăria Reşiţa a invocat faptul că furnizarea energiei termice s-a realizat în baza unor contracte încheiate cu instituţiile de învăţământ, dovadă că facturile au fost emise pentru şcoli şi grădiniţe. Mai mult, CET Energoterm SA nu a menţionat în mod concret sumele pe care Primăria Reşiţa i le datora pentru fiecare instituţie de învăţământ cu care s-a încheiat contractul de furnizare a agentului termic. Cu toate argumentele aduse, Primăria a pierdut în instanţă, iar singurul lucru care i-a rămas este să formuleze o contestaţie în anulare.

Ca o ciudăţenie, centrele bugetare ale unităţilor de învăţământ nu au fost reprezentate în cauză de juristul Inspectoratului Şcolar Judeţean.