Primăria Reşiţa este obligată să plătească şase miliarde de lei vechi drept onorariu avocat!
Aşa a decis instanţa Tribunalului Caraş-Severin, care a admis cererea SC CET Energoterm SA Reşiţa, prin lichidatorul judiciar SCP IT Management Advizirs SPRL Timişoara, privind emiterea către Primăria Reşiţa a unei ordonanţe de plată pentru un debit de 11.514.582 de lei.
Totodată, instanţa de judecată a obligat Primăria Reşiţa la plata sumei de 620.000 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocatului angajat de lichidatorul judiciar, conform facturii nr. 20/12.10 2011, depusă la dosar.
În susţinerea cererii, CET Energoterm SA, aflată în lichidare judiciară, a invocat faptul că între ea şi instituţiile de învăţământ aflate în administrarea publică locală a municipiului Reşiţa au fost încheiate contracte de furnizare a energiei termice. În acelaşi timp, reclamanta a subliniat faptul că, deşi a recunoscut, în luna iunie a anului trecut, datoria faţă de societate, Primăria Reşiţa nu a efectuat nici o plată, nici măcar parţială.
La cererea consilierilor juridici de a confirma existenţa facturilor în valoare de 11,5 milioane de lei, Direcţia Buget, Finanţe-Contabilitate, Resurse Umane din cadrul Primăriei a comunicat doar faptul că valoarea facturilor scadente şi neachitate în martie 2011 era de 410.000 de lei, reprezentând contravaloarea diferenţei la decont – subvenţie pentru diferenţa de tarif la energie termică livrată populaţiei în lunile februarie şi martie 2011.
În apărare, Primăria Reşiţa a invocat faptul că furnizarea energiei termice s-a realizat în baza unor contracte încheiate cu instituţiile de învăţământ, dovadă că facturile au fost emise pentru şcoli şi grădiniţe. Mai mult, CET Energoterm SA nu a menţionat în mod concret sumele pe care Primăria Reşiţa i le datora pentru fiecare instituţie de învăţământ cu care s-a încheiat contractul de furnizare a agentului termic. Cu toate argumentele aduse, Primăria a pierdut în instanţă, iar singurul lucru care i-a rămas este să formuleze o contestaţie în anulare.
Ca o ciudăţenie, centrele bugetare ale unităţilor de învăţământ nu au fost reprezentate în cauză de juristul Inspectoratului Şcolar Judeţean.

De ce nu ne mai plac cărţile? Pentru că sunt lungi, pentru că sunt late, sunt prea groase, sunt prea înalte (înalte, în sensul că propun subiecte situate deasupra preocupărilor noastre cotidiene, ori că se află pe raftul de sus al bibliotecii, raft pe care îl vizităm foarte rar sau deloc). Pentru că sunt...

Comentarii recente
în urmă cu 5 minute 2 sec
în urmă cu 21 minute 33 sec
în urmă cu 25 minute 23 sec
în urmă cu 6 ore 30 minute
în urmă cu 10 ore 34 minute
în urmă cu 10 ore 34 minute
în urmă cu 10 ore 55 minute
în urmă cu 13 ore 46 minute
în urmă cu 13 ore 47 minute
în urmă cu 1 zi 5 minute