Turist la Belgrad (I)

De: 
VLADA VIŞATOVICI
18 august 2013 - 16.33

Belgrad, capitala Serbiei, poate fi o destinaţie turistică facilă celor din vestul României, distanţa mică faţă de Banat şi frumuseţea „oraşului alb”, preţurile accesibile tuturor buzunarelor fiind doar câteva dintre argumentele care ne pot influenţa decizia. Între Timişoara şi Belgrad avem de parcurs doar 160 de kilometri, iar din Reşiţa, prin vama Naidăş, pe ruta Kovin – Pancevo – Belgrad, sunt 180 de kilometri. Din Pancevo se circulă spre Belgrad pe două benzi pe sens, dar viteza de deplasare trebuie să respecte indicatoarele limitative, instalaţiile radar ne pot duce direct în faţa unui judecător dacă depăşirea vitezei trece de la limita dintre contravenţie şi infracţiune.

Biserica RujitaÎntr-un timp scurt ajungem la podul peste Dunăre care leagă Banatul de Sud de Serbia. După ce traversăm podul, intrăm în Belgrad. Virăm la dreapta, la prima ieşire de pe pod, apoi ne deplasăm tot la dreapta, spre centrul oraşului. Numărăm şapte semafoare şi apoi, la prima intersecţie, alegem tot dreapta, după care intrăm pe bulevardul Ţarul Duşan. Ne deplasăm pe acest bulevard până la intersecţia în care vedem Cetatea Kalemegdan, unde virăm la stânga şi prima la dreapta, peste liniile de tramvai, apoi uşor înainte, trecem pe lângă Grădina Zoologică (în dreapta noastră este intrarea în Gradina Zoologică, iar în stânga se vede parcul cetăţii) urcând spre parcarea din cetate. De aici vom fi pietoni prin Belgradul istoric.

Belgrad, în limba sârbă Beograd, în traducere înseamnă „oraşul alb”, este capitala Serbiei. Merită vizitat mai ales în lunile când poate străluci la soare, altfel pare cenuşiu. Numele se suprapune perfect pe viziunea turistului care devine pentru o zi belgrădean. Belgradul istoric este aşezat pe malul drept al Dunării şi tot pe malul drept al Savei, la confluenţa acestor ape care formează o peninsulă de o frumuseţe răpitoare. În antichitate, cu mult înainte de stabilirea slavilor pe aceste locuri, aici a fost amplasată de către celţi Cetatea Singidun. Cetatea a fost cucerită de romani în timpul lui Augustus, iar pe la anul 520 d.Hr. a fost cucerită de slavi. După ce a trecut prin mai multe cuceriri şi recuceriri (disputată între Imperiul Bizantin, Imperiul Franc, Regatul Ungariei etc.), a devenit capitala Regatului Serbiei sub domnia regelui Ștefan Dragutin (1282-1316).

Odată cu invadarea Serbiei de către turci, după bătăliile de la Mariţa (1371) şi Kosovo Polie (1389), Belgradul devine locul de refugiu pentru sârbi şi alţi balcanici. Sub domnia lui Stefan Lazarevici, Belgradul înfloreşte. Acesta construieşte o nouă cetate fortificată, păstrând doar unul dintre turnuri şi peretele vestic. O construcţie care i-a permis cetăţii să reziste asediului otomanilor încă 70 de ani după ce totul în jur a căzut în mâna turcilor. Turcii au asediat fără succes Belgradul în anul 1440 şi în 1456, când în fruntea oştilor creştine s-a aflat Iancu de Hunedoara. Abia la 28 august 1521, Soleiman Magnificul, aflat în fruntea a 250.000 de oşteni, cucereşte Belgradul. Cea mai mare parte a populaţiei a fost deportată la Istanbul, într-un loc denumit şi astăzi Pădurea Belgrad.

InvingatorulSârbii s-au răsculat împotriva stăpânirii turceşti în anul 1594, iar ca represalii, marele vizir Sinan Pașa a dispus ca moaştele Sfântului Sava să fie arse, iar cenuşa împrăştiată pe un deal din Belgrad denumit Vracear. Aici sârbii au construit cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, Catedrala Sfântul Sava. Belgradul a mai fost recucerit de către Habsburgi în mai multe rânduri, dar turcii rămân aici până la 1807, când revolta sârbilor îi alungă. În anul 1813, turcii recuceresc reduta Belgradului până în 1815, când Serbia îşi proclamă semi-independenţa. Poarta o recunoaşte abia în anul 1830, iar în anul 1841, prinţul Mihailo Obrenovici mută capitala Serbiei de la Kraguievaţ la Belgrad. O istorie zbuciumată pe măsura acestui oraş fermecător.

După ce parcăm (fără plată) în partea de sus a Cetăţii Kalemegdan, imediat pătrundem în interiorul ei pe Poarta Leopold. În dreapta aleii se află Terasa Kalemegdan, un loc de întâlnire al artiştilor în care se desfăşoară diferite acţiuni culturale. În partea stângă, după un şanţ traversat de un pod de lemn, vedem Turnul Despot, cel mai înalt punct al cetăţii, pe care se poate urca, dotat cu lunete pentru a putea observa întreaga belvedere. Noi mergem puţin spre dreapta, iar printr-o spărtură în zid poposim la mânăstirea Rujiţa, punctul nordic al cetăţii. Un frumos aşezământ creştin înconjurat de flori. De aici putem observa şi Poarta Vidin. Urcăm puţin de-a lungul zidului cetăţii, apoi intrăm în partea ce-a mai înaltă a cetăţii, chiar în mijlocul ei, pe Poarta Despotului – în alte vremuri aceasta era principala intrare. În apropiere se află Fântâna Paşei Mehmet Socolovici, sârb la origine apoi turcizat. El şi cu Paşa Ahmed au condus oştile turceşti la cucerirea Banatul în anul 1552. Între zidurile acestui nivel se află o mare grădină traversată de alei, cu mulţi copaci, flori şi diferite monumente. Fiecare locuşor din partea superioară a cetăţii este încărcat de istorie şi de farmec natural.

Monument_of_GratitudeÎn perioada estivală acesta este locul unde poţi viziona diferite spectacole de teatru, muzică de toate felurile, expoziţii şi chiar filme, în aer liber. Pe zidul cetăţii stau mulţii tineri care admiră peisajul din zare, de multe ori cu o bere sau o răcoritoare lângă ei. Alţii oferă adevărate spectacole „la rece”, cu chitara sau alte instrumente, cocoţaţi pe zidul cetăţii. Perechile de îndrăgostiţi sunt numeroase şi dau o culoare specială acestui loc. De pe zid se vede foarte bine confluenţa dintre Sava şi Dunăre, Ostrovul Mare şi Belgradul Nou (Novi Beograd), este locul de belvedere cel mai potrivit. Priveliştea este spectaculoasă. Vis-a-vis de cetate, de pe zidul de vest, peste Sava, admirăm Parcul Usce, iar puţin mai departe se vede chiar şi Zemunul (fostă aşezare Austro-Ungară, acum legată de Belgradul Nou, situată peste Sava, pe malul drept al Dunării). Din Belgradul istoric, Sava este traversată de mai multe poduri impresionante, care leagă Belgradul Vechi de Belgradul Nou, primul fiind Brankov Most. Pe Sava se văd multe ambarcaţiuni şi terase plutitoare unde turiştii pot lua masa sau se pot plimba cu vaporaşul în circuite turistice. Puţin în amonte, pe râul Sava, pe malul stâng într-un loc cu multă verdeaţă găsim un sat de vacanţă, o altă destinaţie turistică, unde putem să ne răcorim, denumit Ada Ciganlija.

De pe platoul cetăţii, dintr-o mică staţie, ne putem îmbarca într-un trenuleţ tras de un mic tractor, care străbate întreaga cetate ajungând până la poarta Grădinii Zoologice. Preferabil este să străbatem cetatea la pas. Tot aici se află un monument mic din piatră ridicat în onoarea lui Iancu de Hunedoara. Coborâm puţin de pe platou în partea de vest şi putem admira „Statuia Învingătorului”, celebra operă a sculptorului croat Ivan Mestrovici, apropiată de Fântâna Romană şi de Poarta Regelui. Pe o coloană înaltă este sculptat în stil neo-clasic, „Învingătorul”, un soldat mândru că a biruit la 1918. De la înălţime putem admira Fântâna Japoneză, înconjurată de grădiniţe cu flori exotice.

Muzeu Militar aer liberNe îndreptăm spre sudul cetăţii, la Poarta de Sud, trecem pe lângă Turnul cu Ceas şi apoi coborâm într-un muzeu militar în aer liber. Aici sunt înşirate de-a lungul zidului diferite arme de artilerie de diferite calibre, tunuri de la cele mai vechi până la cele mai noi. În spaţiul ce desparte zidurile cetăţii sunt iarăşi foarte multe modele de tancuri şi alte arme, mortiere, branduri etc. Apoi, în apropierea clădirii Muzeului Militar, se află parcat chiar şi un Humvee american capturat în Conflictul NATO – Serbia, din anul 1999. În una dintre sălile Muzeului Militar putem vedea şi o bucată din avionul invizibil care s-a prăbuşit sau a fost doborât de sârbi. Continuăm traversarea cetăţii prin Poarta Stambul, coborâm pe celelalte niveluri ale cetăţii. În plimbare, de pe alee, putem vedea diferite terenuri de sport, aşezate între ziduri. Tinerele speranţe ale baschetului de la Partizan şi Steaua Roşie se antrenează sub privirile turiştilor şi turistelor. Probabil între ei se află viitoarele vedete ale baschetului mondial. Alţi tineri se antrenează pe terenurile de tenis de câmp din interiorul cetăţii. Este greu de descris atmosfera din cetate.

Turnul DespotAici se întâlnesc diverse activităţi turistice, culturale, sportive, sociale. În parcul amplasat la sud de cetate (Parcul Kalemegdan), se află aşezat un chioşc pentru fanfarele care cântă în zilele frumoase. Lângă el se înalţă semeţ Monumentul Gratitudinii, lucrare de artă care simbolizează prietenia franco-sârbă din Primul Război Mondial. Serbia, ca şi România, a fost susţinută intens de Franţa la negocierea Tratatului de la Paris. Ne retragem din parc, pe o alee de bazar în care sunt expuse pentru vânzare diferite produse de artizanat, suveniruri pentru turişti. Această alee face legătura cu inima oraşului, în prelungirea ei intrăm chiar pe cea mai celebră stradă a belgrădenilor, uliţa Knez Mihailova (Prinţul Mihailo Obrenovici). Pornim în plimbare numai dacă nu dorim să vizităm Grădina Zoologica. Această grădină este una dintre cele mai frumoase, singura care se află între zidurile unei cetăţi. A fost deschisă în 1936 fiind printre cele mai vechi din Europa. Arată ca un mare parc de joacă pentru copii. Păsări şi animale mici se plimbă libere printre turişti, într-adevăr un loc minunat. Se întinde pe o suprafaţă de şapte hectare, iar animalele sunt foarte bine îngrijite. Are peste 2.000 de animale din 270 de specii diferite din întreaga lume. Copiilor le putem aduce o imensă bucurie dacă vizităm împreună cu ei acest loc minunat.

Apoi ne întoarcem la strada promenadei care concurează cu succes cele mai frumoase capitale europene: Knez Mihailova. Pornim agale. (Va urma)

Pentru o utilizare corecta, citeste Termenii si conditiile. | Copyright © 2010-2014, Argument. Toate drepturile rezervate. | Realizat si intretinut de LIDER DESIGN.
Powered by Morgan&Men SEO Consulting - Widget