Nicolae Magiar şi „Dezmebrarea Iugoslaviei în context internaţional“

Moment editorial de excepţie, prilejuit de lansarea volumului „Dezmebrarea Iugoslaviei în context internaţional“, al cunoscutului profesor reşiţean de istorie Nicolae Magiar. O lucrare scrisă pe baza documentelor la care autorul a avut acces, a declaraţiilor martorilor, analiştilor şi istoricilor. O lucrare despre drama poporului sârb, venită într-un moment în care prin cancelariile occidentale se vorbea despre Europa unită.

„Dezmebrarea Iugoslaviei în context internaţional“ nu se rezumă doar la mărturiile celor care au trăit ororile unui război fratricid, ci dezvoltă contextul istoric al evenimentelor care au condus la această tragedie imensă. Despre acest lucru, Nicolae Magiar a spus că: „Tot ce s-a întâmplat în istoria sârbilor din 1389, de la bătălia de la Kosovopolje, şi până în 1999, adică mai bine de şase secole, cu urmări majore, s-a petrecut într-un context internaţional defavorabil sârbilor, de cele mai multe ori.“

Până la momentul dezmebrării Iugoslaviei, Magiar abordează, pe capitole, istoria sârbilor până în secolul al XIX-lea, istoria sârbilor în secolul XX – cu războaiele balcanice, cu cele două războaie mondiale. Altfel spus, ne poartă în timp pentru a înţelege mai bine momentul dezmembrării vecinilor de la sud de Dunăre.

Despre drama poprului sârb, a vorbit Liubiţa Raichici: „Îl felicit pe Nicu Magiar pentru că a scrie despre un moment contemporan, indiferent care este el, este un cartof fierbinte. Nici măcar în poezie nu se scrie foarte mult despre poetul contemporan pentru că este riscant, cu atât mai mult când scrii despre un moment istoric. Cu atât mai mult cu cât acest moment istoric ridică multe probleme, iar consecinţele lui nu au trecut nici acum. Despre dezmembrarea Iugoslaviei nu aş putea să vorbesc, m-a afectat profund, este o pată ce a trecut prin sufletul meu şi trece în continuare. Cred că istoria contemporană se scrie în primul rând prin atitudine. Cine are atitudine în ziua de astăzi scrie istorie, or Nicu Magiar are atitudine şi are curajul acesta pe care l-am văzut extrem de rar la intelectualii noştri de a spun lucrurile pe nume“.

În completare, profesorul Ioan Benga a spus, cu referire la atitudinea autorităţilor române din perioada conflictului din fosta Iugoslavie: „Şi eu am aceleaşi sentimente şi cred că cei care avem bun-simţ să cerem scuze şi iertare poporului român pentru că la un moment dat nu s-a ţinut cont şi de poziţia noastră, a celor care eram aici şi în felul acesta să recunoaştem că am greşit.“

Prefaţa volumului este scrisă de un fost elev al profesorului Magiar, dr. Varga Attila, cercetător la Insitutul de Istorie „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca, al Academiei Române, cercetător ştiinţific al academiei Regale Suedeze şi Visiting Researcher la Oxford Brookes University. Acesta spune între altele: „Războiul din fosta Iugoslavie s-a încheiat acum 20 de ani, dar bătălia simbolurilor şi naţionalisamelor continuă pe alte fronturi şi la altă intensitate. Îndrăznesc să spun că acest al doilea tip de confruntare, ce implică simboluri şi patimi naţionaliste, este mai periculoasă decât asediul cu bombe, tocmai din cauza efectului de contagiune asupra spiritelor, totul putând avea extensia rapidă la scară globală şi cu efecte incalculabile pe termen lung“.

Cartea a fost scoasă la Editura „Gheorghe Magas“ a Casei Corpului Didactic Caraş-Severin, al cărei director, prof. Nicoleta Marcu, a apreciat strădania lui Nicolae Magiar de a aduce în paginile volumului câteva momente esenţiale alei unei istorii zbuciumate.

Concluzia vorbitorilor: această carte merită citită de cât mai mulţi oameni, pentru că reflectă un asdevăr pe care mulţi alţi autori şi istorici s-au ferit să-l spună până acum şi pentru că este încă o dovadă de solidaritate cu poporul sârb.

Comentarii