Ţăranul e(ra) pe câmp!

Vă mai amintiţi celebrul cântecel pe care îl cântam pe vremuri la grădiniţă? Sunt convins că da. Aşa ceva nu se uită atât de uşor, chiar dacă vremurile s-au schimbat, iar ţaranul a devenit între timp fermier şi a schimbat atelajul cu boi şi cai cu tractorul şi maşina mică. Şi dacă tot a ajuns fermier, în bătătura lui nu se mai aud guiţat de mangaliţă, cotcodăcit de gât-golaş de Transilvania ori lătrat de potaie de-a noastră, de la ţară. Pe asta din urmă a înlocuit-o cu căţeii de companie pe care îi plimbă în lesă, la oraş.

Şi, ca să merg pe firul cântecelului, nevasta lui nu mai dă astăzi cu sapă şi nici nu mai mulge vaca, ci are grijă de moşii şi babele nemţilor. Şi chiar dacă ar vrea să o mulgă nu ar avea cum pentru simplu motiv că puţini mai sunt ţăranii, pardon, fermierii care mai ţin o văcuţă în ziua de astăzi, iar dacă nu o ţin, nici brânză nu mai e, iar pe cale de consecinţă, şoarecii se ţin departe de casa omului spre diperarea pisoiului din cântecelul nostru.

Râdem, glumim, doar că purcica este moartă în coteţ. Nu ştiu pe ce considerente am îmrumutat titulatura de fermier (o fi mai şic!), cât timp ţăranul a fost ţăran de când se ştie. Şi pe vremea  lui Ştefan cel Mare, şi în timpul Războiului Ţărănesc a lui Gheorghe Doja ţăranul tot ţăran era. Niciunde în istorie nu se vorbeşte de marea răscoală a fermierilor de la Flămânzi, din 1907. N-am auzit niciodată ca cineva să fie interpelat cu apelativul: „Bă, fermiere“. Sună ca dracu şi nu e de pe uliţa satului româneasc. Până şi scrierile lui Coşbuc şi Rebreanu, Zaharia Stancu şi Marin Preda îi sunt dedicate ţăranului şi nicidecum fermierului.

Fermierul ăşta e un neologism pe care ni l-au băgat pe gât cei care ne dau fonduri europene pentru dezvoltarea satului românesc golit de farmecul său de altădată. Un terment menit să demonstreze lumii că nu mai suntem de la coada vacii, ci că ne-am aşezat în rând cu lumea bună, cea în care obiceiurile şi tradiţiile au dispărut odată cu apariţia tehnologiei. Şi au reuşit asta, făcând să dispară şi carul cu boi, şi porcul din cocină, şi cosaşii, şi ţăranii…

Comentarii