Un acord de pace electoral în Afghanistan

Ceea ce scriam în urmă cu cîteva luni pare să se adeverească: negocierile de pace între SUA şi talibani, pentru retragerea din Afghanistan, nu par decît o manevră electorală a preşedintelui Trump, care şi-ar fi dorit o ieşire dintr-un război de 20 de ani. Aproape! Numai că şirul de atentate din ultimul an, mai ales cele din ultima săptămînă, în care şi-au pierdut viaţa şi ofiţerul SIE Vasile Rădună şi operatorul FOS Ciprian Polschi, par să fi dat peste cap calculele electorale de la Casa Albă. Sigur, ele se suprapun peste criticile Guvernului de la Kabul şi chiar peste masiva contestare a deciziei de pace venită din partea unor diplomaţi americani cu multă experienţă.

Talibanii controlează, în prezent, jumătate din ţară şi aproape 60% din populaţie pactizează cu aceştia, în special sunniţii pashtuni. Or, revenirea la putere a talibanilor, după 20 de ani de prezenţă americană şi NATO în Afghanistan, ar fi demonstrat inutilitatea civilizării forţate a unor spaţii de interferenţă geografică şi strategică. Ruşii au încercat între 1979 şi 1989 şi au dat greş!

Preşedintele Donald Trump a anunţat sîmbătă seara că pune capăt „negocierilor de pace” purtate de un an cu talibanii pentru a contribui la încetarea a 18 ani de conflict în Afghanistan, deşi părea că existau şanse de a se ajunge la un acord istoric, relatează AFP.

Preşedintele Statelor Unite a dezvăluit că iniţial urma să se întîlnească la Camp David, „separat” şi în cel mai mare „secret” cu preşedintele afghan Ashraf Ghani şi cu „principalii lideri talibani”.

„Din păcate, în încercarea de a creşte presiunea”, talibanii „au recunoscut un atac la Kabul în care au fost ucişi unul dintre marii noştri soldaţi şi alte 11 persoane”, a subliniat Trump, justificîndu-şi decizia surprinzătoare de „a opri negocierile de pace”.

Atacul de joi a fost al doilea comis în cîteva zile în capitala afghană, revendicat de insurgenţi în pofida „acordului de principiu” pe care emisarul american Zalmay Khalilzad susţine că l-a încheiat în cursul discuţiilor de la Doha.

Proiectul de acord prevede o retragere în etape: într-o primă fază, în primele 135 de zile, armata SUA ar urma să se retragă din cinci baze, iar numărul militarilor să fie redus de la 13.000-14.000 în prezent, la 8.600. Textul ar urma să includă un calendar cu diminuări ulterioare ale efectivelor, dacă vor fi întrunite condiţiile necesare.

Guvernul afghan a atenţionat asupra „pericolelor” pe care le comportă acordul propus între SUA şi militanţii talibani, menit să pună capăt conflictului ce durează de ani de zile în această ţară.

Purtătorul de cuvînt al preşedinţiei, Sediq Sediqqi, a notat pe contul său de Twitter că executivul este îngrijorat în legătură cu „pericolele şi consecinţele neplăcute” pe care le va presupune acordul în cazul în care va fi semnat. Guvernul doreşte clarificări suplimentare, a adăugat el.

La rîndul lor, mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în Afghanistan au avertizat, într-o scrisoare deschisă, împotriva posibilităţii unei retrageri grăbite a militarilor americani înainte ca în ţară să fie cu adevărat pace.

„O retragere majoră a forţelor americane ar trebui să urmeze şi nu să preceadă un veritabil acord de pace”, au estimat semnatarii acestui articol publicat de cercul de reflecţie Atlantic Council, printre care fostul secretar de stat adjunct John Negroponte (2007-2009), un fost reprezentant special pentru Afghanistan, James Dobbins (2013-2014), şi cinci foşti ambasadori, toţi în post în anii care au urmat invaziei americane din 2001 de după atentatele de la 11 septembrie de la New York.

„O anumită diminuare a efectivelor este posibilă pentru a lansa negocieri, însă forţele antiteroriste şi puterea aeriană a SUA şi a NATO trebuie să poată face faţă ameninţării teroriste a grupării Stat Islamic (şi a Al-Qaida), precum şi a talibanilor”, adaugă ei.

În schimbul unei retrageri, insurgenţii s-au angajat la o „reducere a violenţei” în anumite zone – însă nu la o încetare a focului –, dar şi la garantarea faptului că teritoriile pe care le controlează nu vor servi drept bază pentru organizaţii „teroriste”. De asemenea, ei ar urma să se angajeze pentru prima dată în negocierile de pace directe cu guvernul de la Kabul.

Această situaţie, reală, are efecte directe asupra campaniei electorale pentru Casa Albă, iar Donald Trump a simţit pericolul la timp.

Comentarii