Venezuela de peste Prut

A trecut și week-end-ul și ne-am trezit că avem o nouă Venezuelă între Prut şi Nistru, cu două guverne şi un parlament dizolvat! Ba mai mult, un președinte pro-rus declarat, dar suspendat, care doarme în hotelul Ambasadei Rusiei, un fost premier care stabilește alegeri anticipate pe 6 septembrie și un bloc democratic care își dorește cu ardoare puterea, indiferent de riscuri.

Pe Dodon îl cunoaștem. Acesta declara în urmă cu niște ani că ţelul său politic este refacerea Moldovei lui Ştefan cel Mare, adică unirea teritoriului dintre Siret şi Nistru. Ideea nu e nouă! Mişcarea „Moldova Federativă”, lansată în 2012 la Chişinău, propunea crearea unei noi ţări în care să intre cinci republici autonome: Moldova de Est, Moldova de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia şi Republica Bucovina.

Semnatarii solicită acţionarea în judecată a României la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru recuperarea teritoriilor moldoveneşti ocupate de România, precum şi plata unor despăgubiri semnificative către „cetăţenii Republicii Moldova” pentru „genocidul etnic, cultural şi economic organizat” la care au fost supuşi etnicii moldoveni de catre autorităţile de la Bucureşti. Surse din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău au mai declarat pentru KARADENIZ-PRESS că formaţiunea este finanţată şi de către organizaţii extremiste panslaviste din Federaţia Rusă, iar o parte a activitatii lor este susţinută logistic de către instituţii culturale ruse din Republica Moldova, inclusiv regiunea separatistă transnistreană şi Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri), locuită majoritar de populaţie rusofonă. Potrivit surselor citate, mişcarea primeşte un important sprijin mediatic din partea mass-media controlată de Ministerul Securităţii (MGB) de la Tiraspol, iar o parte importantă a membrilor formaţiunii provin din instituţiile universitare din stînga Nistrului, majoritatea fiind suspectaţi de ofiţerii SIS ca fiind agenţi ai serviciilor secrete transnistrene sau ale Federaţiei Ruse, un astfel de curent legitimînd, practic, aspiraţiile independentiste ale transnistrienilor.

În martie 1918, Sfatul Ţării a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire. Pentru Unire au votat 86 de membri din cei 135 de deputaţi prezenţi la şedinţa Sfatului Ţării. Trei s-au pronunţat împotrivă, iar 36 s-au abţinut. 27 martie 1918 reprezintă pentru români o zi extrem de importantă. În acestă zi s-a început procesul de finalizare a mişcării de eliberare naţională, iar în sala mare a Parlamentului de la Chişinău a fost convocat Sfatul Ţării, avînd ca scop realizarea năzuinţelor poporului român din spaţiul dintre Prut şi Nistru, numit impropriu Basarabia, de a ieşi de sub ocupaţia rusă şi de a reveni la trupul Ţării.

Pe de altă parte, există şi elemente extrem de vocale, care spun că Romania „s-a epuizat ca sens” şi a venit timpul divizării internaţionale după criteriul naţional. Vă sună cunoscut? Este refrenul pe care îl auzim din 1990, cîntat cu percuţie pe carîmbul cizmei de o anumită etnie, inclusiv la Valea Uzului.

Un analist politic specializat în descifrarea „Estului” spunea, la un moment dat, că dacă Rusia ar vrea să facă României un mare rău, ca reacţie la declaraţiile belicoase de la Cotroceni în ultimii cinci ani şi la înţepăturile de ţînţar aşezat pe gîtul unui elefant, atunci ar forţa unirea Republicii Moldova cu România! Rezultatul ar fi: un spaţiu geo-politic fluid şi instabil, o crevasă economică şi socială între Europa şi Caucaz! Cum politica externă comună a Uniunii Europene este doar o colecţie de ambiţii şi frustrări naţionale, nimeni şi nimic nu ar împiedica acest gest istoric.

Pe de altă parte, România nu are nici forţa economică şi nici INTELECTUALĂ de a se uni cu Republica Moldova.

Maia Sandu, premierul numit de coaliția formată din socialiști şi Blocul Acum – un fel de USR moldovenesc! – a anunțat că prima ședință a cabinetului său nu va avea loc în sediul guvernului. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, și comisarul pentru extindere au transmis că Uniunea Europeană e gata să lucreze cu guvernul legitim democratic – mesaj interpretat de Maia Sandu drept o recunoaștere de către uniune a noului guvern de la Chișinău.

Opinia publică dintre Prut și Nistru este împărțită și bineînțeles că toată lumea încearcă să tragă spuza pe turta lui, atît simpatizanții unei tabere, cît şi ai celeilalte. Se ştie că Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, îl contestă în primul rînd pe președintele Igor Dodon, pe care îl învinuieşte de trădare de ţară, făcînd trimitere la un proiect de federalizare a Republicii Moldova, propus de acesta. În realitate, cei de la Partidul Democrat au fost deranjaţi de faptul că Dodon a refuzat la presiunea Federaţiei Ruse, cel mai probabil, să facă alianţă cu ei!

Semnalul este: fără oligarhi în funcții publice! Vă sună cunoscut?

MAE al Federaţiei Ruse şi-a exprimat speranţa într-o „cît mai grabnică normalizare a situaţiei de la Chişinău, în interesul tuturor cetăţenilor moldoveni şi al dezvoltării treptate a ţării. Singura cale posibilă pentru soluţionarea crizei politice interne din Republica Moldova este dialogul între toate forţele politice responsabile, în conformitate cu principiile democratice unanim recunoscute”, subliniază comunicatul diplomaţiei ruse.

Parlamentul de la Chişinău rezultat în urma alegerilor legislative din 24 februarie s-a reunit sîmbătă după ce, în urma unor luni de negocieri politice, s-a reuşit formarea unei majorităţi între socialişti – cîştigătorii alegerilor – şi blocul prooccidental ACUM, alianţa care a ieşit pe locul al treilea.

Duminică, însă, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a emis o hotărîre prin care Parlamentul Republicii Moldova a fost dizolvat, noi alegeri fiind programate în 6 septembrie.

Deloc întîmplător, zic eu, pe 3 iunie, s-au reunit la Chişinău Dmitri Kozak – artizanul planului de federalizare a Moldovei! -, trimisul special rus, Johannes Hahn, comisarul european şi un director din Departamentul de Stat al SUA. La puţin timp, practic în ultima zi înainte de a se dizolva Parlamentul, aflat sub controlul lui Plahotniuc, dar contestat de ACUM, negocieri intempestive PSRM-ACUM au avut loc, și gata, noul aer proaspăt a ieșit de sub rubașcă. În acest caz, sînt convins că există o înţelegere de împărţire a puterii în Republica Moldova şi aducere a influenţei explicite a Rusiei pe Prut, cu preluarea controlului instituţiilor de forţă şi blocarea drumului spre NATO şi UE a Republicii Moldova şi perspectiva federalizării ei.

Este un bun exercițiu de imaginație și pentru mișcările politice de la București! Înlocuiți doar personajele. Păpușarii sînt aceiași!

Comentarii