Articol

Primarul Reşiţei, Ioan Popa, a mărturisit că tânjeşte după linişte. După acea linişte care te lasă să lucrezi cu spor. Că s-a săturat de atâtea scandaluri, mai ales că cele mai multe sunt inventate. L-am întrebat ce îl deranjează. Poate îl deranjează dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă? Nu, zice primarul, alea mă depăşesc, iar scandalurile locale mă obosesc. Paradoxal să afli de la o personalitate tumultoasă, ca cea a lui Nelu Popa, că a obosit de atâtea scandaluri şi vrea să se odihnească... prin muncă.

Am înţeles că pe primar l-au deranjat articolele cu zăpezile de la Reşiţa, mai ales că şi-a concentrat toată atenţia pe deszăpeziri, iar unele ziare au dat imagini cu străzile acoperite de zăpadă în timp ce ningea. Nu-i frumos! Până şi problema drumului spre Văliug, a Consiliului Judeţean, a mai îndulcit-o. E iarnă, fraţilor, se pune zăpada oricât ai curăţa! Eu zic că se poate merge de la Reşiţa la Văliug, dacă eşti şofer. Dacă nu eşti, stai acasă!

Bine, asta e! E frumos, nu e frumos, vorba filozofilor antici, din contradicţii se naşte adevărul. Una peste alta, Primăria Reşiţa a ieşit mai mult decât onorabil după primele zăpezi. Am auzit asta chiar de la taximetrişti şi, după cum bine ştim, taximetriştii deţin adevărul în legătură cu drumurile din oraş. Pe de altă parte, acesta e una din treburile primăriei, să facă drumurile circulabile. Iar să-i avem pe toţi prieteni, ei, asta nu se poate! O ştim şi noi, jurnaliştii, care, din păcate, am pierdut prietenii din cauza meseriei. Aşa pare, că toată lumea vrea linişte, numai noi, jurnaliştii, nu. Noi stricăm liniştea! Însă, după părerea mea, o nelinişte care scoate la iveală lucruri din adâncurile tulburi ale puterii, e preferabilă apelor liniştite care ascund mizerii. Astfel, există şansa ca apele să fie, cât de cât, curăţate.

Da, ştiu, toţi tânjim după liniştea copilăriei. De fapt, e vorba despre liniştea din imaginaţia noastră, pentru că nici copilăria nu era liniştită. Din câte îmi amintesc, era agitată, luminoasă şi colorată. Doar, lipsită de responsabilităţi şi de stres. Când apar responsabilităţile, apare şi neliniştea.