Dacă ar fi să comparăm politica românească cu un sport, poate ne-am gândi la rugby, cu grămezi organizate şi dezorganizate care se înfruntă cu înverşunare, împingând cu umerii şi capul, frământând gazonul cu crampoanele, făcând placaje dure la corp şi la picioare, uneori depăşind limitele regulamentare, muşcându-se de vreo ureche sau strângându-se la înghesuială, pe ascuns, de ouă. Dar, nu!