Articol

Anesteziată timp de două săptămîni de controversele privind modificarea Constituţiei, România s-a trezit la realitate. Aia crudă, cu wc-ul în fundul curţii, cu sticla de Mona pentru gargara de dimineaţă şi scuze interminabile pentru neputinţele sau indiferenţa colective. Jurnalul orei , de marţi, 9 octombrie al Radio România Actualităţi, care sună excepţional în gura lui Cătălin Cârnu (!), a tăiat ca un Gurkha Kukri în realitatea românească. Primele 10 minute au fost de multe stele jurnalistice, o adevărată poveste despre România actuală, cu ştiri şi relatări care au curs într-o concluzie unică şi firească: îi bai! Bai mare!

Declaraţia Comisarului European Corina Creţu, revizuirea în scădere a prognozei economice pentru România şi compatrioţii noştri pe piaţa muncii din Germania ne dau imaginea clară a încă doi ani din viaţă, pierduţi în dezbateri sterile şi neimportante, de „eşece” politice cosmetizate.

„În timpul mandatului meu am încercat să vorbim despre utilizarea fondurilor europene, cel puţin aceea de a avea aceşti bani pentru 25 de ani, un sfert de secol. De aceea vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă la Bruxelles!

„Este de datoria mea de comisar pentru politică regională să avertizez toate statele membre, deci implicit şi România, despre riscul pierderilor sau dezangajărilor de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, avînd în vedere că sînt lucrări complexe, care necesită ani de zile, şi trebuie să îmi fac datoria şi să spun atunci cînd o ţară riscă să îşi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi. După cum ştiţi, de cînd am devenit comisar european pentru politică regională, am încercat să ajut cu rata de absorbţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate. În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi”.

Ea a arătat că în România s-a ajuns la o rată de absorbţie, pentru perioada 2007 - 2013, de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 s-a plecat de la sub 50%.

„Am aprobat proiecte retrospective, adică proiecte care sînt realizate, dar pentru care statul român plătea credite către BEI şi BERD. Am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene, astfel încît, pentru perioada 2007 - 2013, rata de absorbţie a crescut pînă la 90%. S-au pierdut două miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 - 2020, facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Pentru acest an, avem acest risc de pierderi. La începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sînt pe Programul Operaţional Regional”, a continuat Creţu.

„Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunînd lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, dar nu avem proiecte. Pentru Târgu Mureş - Iaşi, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, şi o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est”, a arătat ea.

Creţu a mai spus că, deşi sînt bani pentru studii de fezabilitate, nu există nici o solicitare în acest sens.

„Ştiţi foarte bine, autorităţile române sînt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare. Dînşii ne-au dat nişte deadline-uri care au fost deja depăşite cu mult. … Ceea ce vreau ca oamenii să înţeleagă este că din partea noastră există toată disponibilitatea, dar, atâta vreme cât nu avem proiecte, nu avem ce analiza şi, deci, nu avem ce cofinanţa. Mai simplu de atât nu văd!”, a susţinut comisarul.

Un discurs tăios la adresa Guvernului PSD, venit tocmai din partea unei foste psd-iste cu vechi state în social-democraţia românească, un guvern ale cărui prognoze triumfaliste au fost revizuite, în scădere, de organismele internaţionale.

În acest răstimp, românii şi polonezii sînt motorul economiei germane, scrie tocmai ziarul conservator FAT, citat de corespondentul Radio România Actualităţi, la Bonn. În timp ce din România continuă exodul de lucrători calificaţi, peste 350.000 de români plătesc taxe, impozite şi asigurări de sănătate în Germania, iar rata şomajului în rîndul conaţionalilor este sub 6%, egală cu cea a germanilor nativi, în comparaţie cu peste 14% a celorlalte minorităţi trăitoare în Germania, prima economie a Europei!

O realitate crudă, într-o ţară care a păşit în epoca post-comunism cu replica: „Mircea, fă-te că lucrezi”, care nu are nimic cu legile justiţiei, homosexualii, creşterea pensiilor, ci, mai degrabă, cu respectul reciproc şi bunul simţ!