Articol

Republica Moldova a votat duminică aşa cum mă aşteptam. După ce a fost o gubernie rusească 200 de ani şi după eşecul – generat chiar de Traian Băsescu! - al revenirii României în conştiinţa moldovenilor, cu partide declarat pro-europene ale căror lideri au spoliat doar mica şi săraca ţară românească de firavele resurse fianciare în folos propriu, Moldova devine, din nou, o pupilă rusească. De această dată, însă, pilotată atît politic, cît şi mafiot. Republica Moldova era considerată odinioară povestea de succes a Pareneriatului Estic. Lecția acelei catalogări grăbite ar trebui să fie învățată de-acum. O tranziție democratică are nevoie de timp și de instituții, nu de sprijin geopolitic amical.

Noul sistem electoral mixt, adoptat în 2017, a fost criticat de Comisia de la Veneția. Principala observație fiind aceea că 51 din cei 101 de deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale, un aranjament care favorizează cele două partide importante: Socialist și Democrat, aflat la guvernare.

Acest sistem îi oferă lui Vlad Plahotniuc șansa de a rămîne power-broker, acesta plasîndu-şi oamenii cheie în poziţii avantajoase de „independenţi”. Plahotniuc este considerat liderul de-facto al țării și omul care controlează instituțiile statului, procuratura, justiția, finanțele și media. Partidul său are 42 de parlamentari - 19 ajunși în Parlament în urma alegerilor din 2014, iar restul convinși să se alăture partidului. Deşi percepția generală a societății s-a îmbunătățit în Republica Moldova din 2014, cînd țara a fost șocată de furtul miliardului de dolari din sistemul bancar!, economia s-a stabilizat și, important, există o schimbare profundă dinspre Rusia spre UE, Republica Moldova a fost copleşită de scandaluri, iar Guvernul său a eşuat în a livra standarde de viaţă mai bune, împingînd astfel o bună parte din votanţi către socialişti, care doresc legături mai apropiate cu Rusia.

Analiştii sînt de părere că scrutinul nu a generat o majoritate clară în Parlament, ceea ce ar putea duce la alegeri anticipate, într-un orizont scurt de timp. Republica Moldova a devenit o zonă gri, un teren al nimănui, aflat la frontiera dintre Est şi Vest. Iar elitele, care sînt în fruntea ţării acum, se bucură de această situaţie, pentru că aşa au ajuns în postura de a fi cei care fac regulile jocului, care le scriu şi rescriu, nefiind traşi la răspundere nici de Bruxelles, dar nici de Moscova, spun experţi citaţi de Reuters.

Conform datelor parţiale, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a obţinut 31,41% din voturi, urmat de Blocul Electoral ACUM (Platforma DA şi PAS) cu 26,06%, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală luni, la ora 07:00, după procesarea a 97,29% din procesele verbale, informează Radio Chişinău.

Totodată, pentru Partidul Democrat şi-au dat votul 24,05% din alegători, iar pentru Partidul Politic Şor - 8,49%.

Scorul electoral al celorlalţi 11 concurenţi electorali este sub pragul de accedere în Parlament de 6%. Astfel, Partidul Comuniştilor obţine 3,8%, Partidul Politic Partidul Nostru - 2,9%, iar Partidul Liberal, obţine 1,24% din sufragii. Celelalte formaţiuni au acumulat sub 1%.

La alegerile din 24 februarie, prezenţa la urne a fost de peste 49% din alegătorii înscrişi pe liste sau circa 1 milion 451 mii de votanţi.

Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, oligarhul Vlad Plahotniuc, a admis că formaţiunea sa politică ar putea negocia cu orice alt partid reprezentat în Parlament, în vederea formării unei majorităţi. El a declarat, în cadrul unui briefing de presă susţinut duminică seara, după închiderea secţiilor de votare, că Partidul Democrat nu are politicieni cu care nu acceptă să discute şi nici subiecte pe care nu doreşte să le abordeze, deschizînd astfel, semioficial calea negocierilor cu socialiştii lui Dodon.

Copreşedinta blocului electoral ACUM, Maia Sandu, a anunţat proteste de stradă în următoarele zile la Chişinău, acuzînd actuala guvernare de fraudarea alegerilor parlamentare de duminică, informează portalul Unimedia.info. După procesarea a 80,72% din procesele-verbale, în circumscripţia uninominală nr. 50 la vest de Republica Moldova, adică, în „diaspora”, cele mai multe voturi le-a acumulat copreşedinta Blocului electoral ACUM, Platforma DA şi PAS, Maia Sandu – 79,82%. Aceasta este urmată de candidatul Partidului Socialiştilor, Vadim Rotari, cu 4,03% voturi şi de candidata Partidului Democrat, Olga Coptu – 3,76%.

„Alegerile au fost fraudate. Ne vom apăra votul", a spus Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), într-o emisiune în direct la un post local de televiziune duminică seara, după închiderea secţiilor de votare. „Indiferent de rezultat, acesta va fi mai mic decît ar fi trebuit să fie”, a adăugat Maia Sandu şi a amintit că blocul ACUM a cerut nerecunoaşterea rezultatelor votării din stînga Nistrului.

După ce democrații lui Plahotniuc au adoptat, mai mult sau mai puțin, o nouă doctrină oficială și au abandonat de facto reformele judiciare și lupta împotriva corupției, duo-ul Plahotniuc-Dodon este pregătit să domine viața politică ... pentru următoarele cicluri electorale.