Articol

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop, a povestit la o întîlnire cu istoricii românii că le-a dat un test studenților de la Istorie, întrebându-i, între altele: „Ce este Bucovina“. 10 la sută dintre învățăcei au răspuns scurt: Marcă de apă minerală. Și rectorul era convins că studenții nu făcuseră mișto. Înțeleseseră perfect întrebarea, fiind convinși că acesta se referea la apa minerală la care i se tot face reclamă la televizor. Bine că nu i-au răspuns că Bucovina este numele unui club sportiv din Suceava, cu ramuri, precum fotbalul și handbalul masculin ori denumirea unei pensiuni din zonă.

Întâmplarea cu Bucovina este cu atât mai tristă, cu cât ea nu a avut loc la o universitate obscură apărută după revoluție, la una privată ce-și ține cursurile într-o sală de sport ori într-un garaj. E drept, la examenul de admitere, dacă există așa ceva, nimeni nu-l întreabă pe candidat ce este și cu ce se bea apa minerală Bucovina, dar nu din cauza asta studenții ăia răspunseseră așa. Cultura generală precară sau inexistentă, cea care se formează în gimnaziu și mai apoi se consolidează în liceu, pare să fie cauza tuturor relelor. Adolescenții din ziua de astăzi citesc puțin sau aproape deloc, informația nu mai este luată din carte sau reviste, ci direct de pe internet. Google a devenit prietenul cel mai bun, cartea a dispărut și odată cu ea și biblioteca care a fascinat generații de oameni. Cu un simplu laptop și un telefon mobil deștept, au lumea la picioare. Sau, cel puțin așa au impresia. Realitatea este cu totul alta și îți dai seama de asta când unul din generația lor  deschide gura sau scrie pe Facebook.

Cândva, un bătrân simplu și fără prea multă școală îmi spunea că: „Eu văd că lumea asta merge într-o direcție greșită, dar n-am ce face și e musai să mă iau după ea“. Nu era vorba nici de cărți, și nici de Facebook, ci despre cu totul altceva, dar care are legătură cu povestioara rectorului Pop. Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns când primești un astfel de răspuns. E dureros când Bucovina a devenit subiect de reflecție la prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români. Iar dacă s-a întâmplat așa, este posibil ca și profesorilor să le fi ajuns cuțitul la os. Mai jos de atât nu poți să cobori ca student și viitor dascăl ori cercetător într-ale istoriei. Nu poți, pentru că mai jos de atât cazi în derizoriu, unde tronează nimicul, ca expresie a inexistenței cuiva.