Articol

Am primit un mesaj de la Dani Dumitru Vlad, din Anina, care ne informează că astăzi, 24 iunie, se împlinesc 242 de ani de când primii colonişti din Stiria au ajuns şi s-au aşezat în Munţii Aninei, unde au întemeiat localitatea Steierdorf, ulterior înglobată în oraşul Anina. Întemeietorii localităţii au fost 34 familii din zonele Schladming – Ausee – Goisern – Ischl – Gmunden, din împrejurimile lacurilor Grundl – Hallstatt – Wolfgang – Traun.  

Cititorul nostru ne informează că aceşti colonişti s-au aşezat într-o pădure seculară, în acea vreme aproape de nepătruns, care se afla în proprietatea Aerariului Montan (se citeşte Erariul), reprezentând denumirea fiscului austriac, folosită de Cancelaria Imperială în secolele XVII  - XIX, noţiunea semnificând proprietatea statului.

Motivul pentru care Cancelaria Imperială a dorit să colonizeze zona este legat de industria din Oraviţa, aflată la acea vreme în continuă dezvoltare:  „Micul orăşel minier Oraviţa poseda la acea vreme, pe lângă minele de cupru şi aur, un atelier de forje şi topitorii de aramă, care consumau cantităţi mereu mai mari de lemn şi mangal. Pentru a acoperi aceste necesităţi era necesară o pătrundere în zonele împădurite mai îndepărtate. Forţa de muncă era deficitară. Românii bănăţeni din zona Oraviţei ale căror obligaţii de robotă au constat mai cu seamă în tăiatul lemnelor din pădure şi transportul acestora la mine şi bocşe, precum şi în producerea mangalului în aceste bocşe, au reuşit să facă faţă tot mai greu pretenţiilor crescânde ale oficiilor miniere. Totodată, aceştia nu erau dispuşi să muncească o perioadă foarte îndelungată la o distanţă apreciabilă de localitatea de reşedinţă. Pentru a înlătura această anomalie, maistrul minier superior Franz Müller von Reichenstein, administratorul montanistic superior Redange, maistrul metalurg superior Fluck şi contabilul Lammer de la Oficiul Minier Superior Oraviţa au hotărât colonizarea unor muncitori forestieri, cărbunari şi cărăuşi din Austria. Funcţionarul minier Peter Kastel, originar din Stiria, a fost însărcinat să recruteze forţă de muncă calificată, din ţinutul său natal şi din Austria Superioară. Acesta şi-a dus sarcina prompt la îndeplinire. Încă în acelaşi an au fost recrutate şi aduse 34 familii formate din 70 de adulţi (41 necăsătoriţi şi 29 căsătoriţi – 16 bărbaţi şi 13 femei) şi 24 de copii (10 băieţi şi 14 fete), din zonele Schladming – Ausee – Goisern – Ischl – Gmunden, din împrejurimile lacurilor Grundl – Hallstatt – Wolfgang – Traun”.

Iată şi descrierea călătoriei coloniştilor din Imperiu, care au pornit într-o aventură fără întoarcere, spre un ţinut necunoscut, considerat la acea vreme un fel de Est Sălbatic:

„Viitorii colonişti au ajuns la Viena în 6 iunie de unde, două zile mai târziu s-au îmbarcat pe un vapor cu care au navigat pe Dunăre până la Panciova. De aici au continuat drumul pe uscat la Palanca Nouă, apoi la Oraviţa, până la destinaţia finală. Coloniştii au ajuns şi s-au stabilit în regiune la 24 iunie 1773. Aceşti primi colonişti şi întemeietori ai localităţii au dat aşezării numele de Steirer – Dorf (Satul celor din Steier), ulterior transformat în Steierdorf. Familiile au purtat numele Gaiswinkler, Rahner, Schmaranzer, Stocker, Moser, Lichtnauer, Denz, Schöner, Brandstätter, Hammer, Hansel, Tritscher, Rettenbacher, Schneider, Salzmann, Zanziger, Zauner, Zierler, Zimmermann şi Berger, nume întâlnite în mare parte şi astăzi în Steierdorf – Anina”.

Aflăm şi primele activităţi desfăşurate de colonişti, care şi-au constuit primele case din lemn şi cum a fost amenajat primul altar creştin, din tulpina tăiată a unui fag secular: „Coloniştii şi-au început activitatea în valea unde se află actualmente strada Şcolii. Ei au tăiat pădurea în apropierea apei, făcând loc pentru primele locuinţe, de fapt nişte barăci din lemn, care ofereau adăpost de vitregiile vremii şi de animalele sălbatice. Astăzi, o cruce de piatră aminteşte de locul unde diaconul romano – catolic Franz Sommer din Oraviţa a citit prima slujbă pentru coloniştii din Steierdorf. Pentru această festivitate, primul altar a fost amenajat pe ciotul unui fag secular, tăiat în prealabil de către Johann Tritscher”.

Povestea coloniştilor germani din Steiredorf  este la fel de interesantă şi spectaculoasă ca aceea a coloniştilor din Vestul Sălbatic american. A fost mult entuziasm, multă muncă, speranţă, durere, multe eşecuri şi nenumărate izbânzi în lupta pentru supravieţuire, pentru modernizarea şi industrializarea ţinuturilor sălbatice.  Istoria acestor locuri reţine pentru totdeauna faptele memorabile ale acestor pionieri ai industriei din Munţii Banatului.