Articol

Membrii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 şi ai Asociaţiei Răniţilor şi Urmaşilor Martirilor în Revoluţie au marcat vineri, 21 decembrie, trecerea a 29 de ani de la evenimentele care au dus la căderea comunismului, printr-o manifestare găzduită de Primăria municipiului Caransebeş.

Dan Silviu Avram a amintit faptul că în 21 decembrie 1989 oameni de diferite categorii sociale s-au revoltat împotriva regimului, pe fondul unor informaţii primite în zilele anterioare, prin care la Caransebeş se aflase deja despre mişcările populare de la Timişoara, cele care au şi dus în cele din urmă la revolta caransebeşenilor, condusă de Zaharia Drăghiţă şi de alţi membri ai Consiliului Popular de Uniune Naţională instituit în 22 decembrie. „Toate acestea au culminat cu răsturnarea sângeroasă, pentru că la noi, la Caransebeş, au fost represalii, au existat şi morţi, pentru că s-a deschis focul din sediul fostei Miliţii. Am avut aici, în acest sediu, negocieri cu fostul prim-secretar Constantin Radu şi fostul prim-vicepreşedinte Pârvu, pentru eliberarea celor reţinuţi în arestul Miliţiei Caransebeş. Ţin să le mulţumesc tuturor celor care sunt azi, aici, şi ar trebui să le mulţumească societatea, oraşul, pentru că, datorită lor, este posibil azi acest cadru festiv în care ne-am întâlnit şi ne-am putut manifesta bucuria că suntem liberi, chiar dacă mulţi dintre noi avem şi multe nemulţumiri. Sperăm, totuşi, ca efortul şi sacrificiul nostru de atunci să nu fi fost în zadar...”, a spus cel care a fost unul dintre liderii Revoluţiei de la Caransebeş.

După ce viceprimarul Marius Isac le-a mulţumit celor care, în urmă cu 29 de ani, au făcut din Caransebeş al treilea oraş liber de comunism din România, au mai vorbit Aurel Păsat, unul dintre luptătorii în Revoluţia din Decembrie 1989, Dumitru Curiban, reprezentantul revoluţionarilor timişoreni, şi Mihail Rădulescu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989.

Dan Silviu Avram a ţinut să mai lămurească un aspect, respectiv al locului şi rolului jucat de Caransebeş în Decembrie 1989, ca urmare a faptului că, doar cu câteva zile în urmă, în cadrul unei acţiuni asemănătoare, Reşiţa a fost declarată al treilea oraş din România liber de comunism, după Timişoara şi Lugoj. „Dacă e să respectăm adevărul istoric, Caransebeşul este al treilea oraş liber de comunism, pentru că Lugojul ne-a luat-o înainte cu declaraţiile. Am fost vexat, ca să nu spun jignit, de faptul că noi nu am fost chemaţi la acea şedinţă de la Reşiţa a Institutului Revoluţiei Române, condus de Gelu Voican-Voiculescu, în care dumnealui a spus un neadevăr. Respect Reşiţa, respect ceea ce reprezintă Reşiţa, în special ceea ce au făcut reşiţenii la Revoluţie, însă trebuie ca toată lumea să recunoască adevărul istoric: noi am fost al treilea oraş al României eliberat de comunism, cu sacrificii, dar şi cu deficienţe... Am avut şi noi derapaje, tot felul de probleme, însă am fost cei care am ieşit atunci în stradă şi, fără a ne gândi la repercusiuni, am câştigat un drept care astăzi este la îndemâna tuturor”, a spus Dan Silviu Avram.

Cei prezenţi la eveniment au depus apoi coroane de flori la Monumentul Eroilor Revoluţiei, din vecinătatea Bisericii Romano-Catolice din Centrul civic, după care s-au deplasat la Monumentul Revoluţiei amplasat în faţa sediului fostei Miliţii, unde un sobor de preoţi, în frunte cu PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, a oficiat o slujbă de pomenire a celor decedaţi în 1989 şi au fost, de asemenea, depuse coroane de flori la placa comemorativă montată pe peretele Cercului Militar.