"Nu-mi mai înțeleg țara”. Iată una din cele mai simple și îngrijorătoare fraze pe care mi-a fost dat să le citesc în ultima vreme. Când Andrei Pleșu, unul din intelectualii de elită de azi, un publicist cu acces liber la idee și la subtilitățile de limbaj, semnează o asemenea aserțiune, este ca un semn de atenționare la o barieră de cale ferată, când prin fața ta, ca un fulger, tocmai trece acceleratul. Nu poți să nu te cutremuri la gândul că încă un pas greșit te-ar fi spulberat. Pentru că mulți dintre noi, mai ales cei care nu suntem robii posturilor toxice Antena 3, România Tv și TvR 1, trăim acest sentiment de stupefacție vizavi de actuala scenă politică românească. Ai impresia că se joacă neîntrerupt o farsă bulevardieră de prost gust.
Grav e faptul că nu ne putem sustrage unui asemenea detestabil spectacol printr-o simplă comutare a telecomandei pe un alt post. Nu putem rămâne doar spectatorii care strâmbă din nas și eventual fluieră, zicând resemnați că doar atâta îi duce capul pe cei care au invadat scena. E o dramă despre noi, despre viitorul nostru și al urmașilor noștri în țara numită România. În fața noastră, pe banii noștri, o adunătură de impostori se joacă sfidător și cinic cu viața noastră. Iar al treilea guvern cu care ne blagoslovesc, într-un singur an, pare un teatru de păpuși manevrate abil, cu zăhărelul promisiunilor și cu biciul sancțiunii prin trecerea pe linie moartă, de păpușarul-șef Liviu Dragnea. Tragerea sforii rămâne, ca în orice spectacol de acest gen, după cortină, în manevrarea din culise a marionetelor. „Dar dl Dragnea zâmbește oț și se pregătește de însurătoare.”- scrie plastic același Andrei Pleșu. Da, domnul amintit iese la rampă, uneori cu câte o păpușă stângace în rochie de prim-ministru, ne zâmbește „oț” pe sub mustață și-și vede nestingherit de planurile lui, în care lumea să uite că „oț” vine de la „hoț”. Si mie, nu știu de ce, acest zâmbet îmi amintește de zâmbetul șiret al vulpii. Deși, recunosc, nu am văzut cum zâmbește cuceritor o vulpe.
Dar mi-e destul să-l văd, să-l aud pe dl Dragnea. Şi pe unul din ciracii săi, pe nume Codrin Ștefănescu. În stare să justifice orice demers ticălos cu o propoziție tot așa de simplă și îngrijorătoare ca aceea de la începutul articolului meu. Spune acest nou guru al stalinismului în România un memorabil „pentru că putem”! Tot vorbesc ei, ca justificare, de milioanele de votanți ai p.s.dragnea. Comentatorii au stabilit că aceștia vor fi fost vreo 3,5 milioane. Care însă au votat alte promisiuni, un alt program de guvernare, din care nu s-a realizat aproape nimic. Iar acum acesta va fi modificat, deci nu de alegători votat. Dacă acum acești 70 de mii de protestatari de pe străzile orașelor sunt de neglijat, noi celelalte 15 milioane de români, cei care nu v-am votat, nu contăm nimic? Cum să nu ne alăturăm și noi amarei confesiuni a lui Andrei Pleșu, constatând că nu mai înțelegem în ce fel de țară trăim.
Vom avea și mai mult un guvern al penalilor și nepricepuților. La Educație vine un nou ministru care are probleme cu gramatica și cu conflictul de interese. La sport ni se propune o fată cu părinții îmbogățiți din palincă, o milionară sexy (spune presa), care nu are nicio legătură cu sportul. Revine Rovana Plumb, care are dosar de urmărire penală și colegii parlamentari s-au opus să fie cercetată penal. După ce a fost nouă ani europarlamentar, Viorica Dăncilă spune că Iranul e în Uniunea Europeană. În acea comuniune de state unde am uitat noi că suntem și ce am promis la intrarea din 2007. Cu o figură și o exprimare stângace, de elev prins cu lecția neînvățată, nici beat și bătut n-ai cum să crezi că a fost profesoară și că va fi prim-ministru, de care să legăm planurile de viitor ! Cum să înțelegi o țară cu un asemenea premier, cu un asemenea guvern? L-aș întreba asta, ca un votant, și pe dl președinte Iohannis, care una vorbește și alta semnează, aburindu-ne cu un calm rău prevestitor.
Deși n-am văzut până acum nicio vulpe turbată, m-a ferit Dumnezeu, am auzit că sunt foarte periculoase, nu se mulțumesc să fie doar șirete. Mușcă, infectează grav, pot aduce moartea unui organism. În cazul nostru, un organism social. Semnele rele schițate mai nainte arată că lucrurile se precipită și se agravează. Să avem oare de-a face cu ceea ce n-am văzut până acum? Și nici nu credeam să mai vedem în România. Cu o dictatură, care echivalează cu un surâs al vulpii în turbare.
Nicolae Sârbu
RSS Feed