Inginerul constructor Decebal Ansatasescu, proiectantul barajului Secu, din apropiere de Reşiţa, şi al blocurilor-turn din cartierul reşiţean Moroasa, a împlinit recent 90 de ani şi trăieşte la Timişoara. Barajul Secu, în spatele căruia s-a format lacul Secu, se află la aproximativ 7 kilometri de Reşiţa, are o arhitectură originală, înălţimea de 38 de metri, şi a fost ridicat în anul 1963, iar cele trei blocuri turn din Moroasa, cu subsol, parter şi 8 etaje, au fost înălţate la începutul anilor ’60
Decebal Anastasescu a proiectat (în colaborare) şi multe construcţii emblematice din Timişoara, ca de exemplu, Hotel Continental, Hotel Central, Universitatea de Vest Timişoara, Podul Michelangelo. De asemenea a proiectat (în colaborare) Hotelul Hercules din Băile Herculane, precum şi mai multe poduri şi construcţii industriale, în Caraş-Severin, Timiş etc.
Decebal Anastasescu s-a născut în 27 iunie, 1926, la Lugoj, a aboslvit Liceul C.D. Loga din Timişoara şi Facultatea de Construcţii din cadrul Institutului Politehnic Timişoara. A absolvit facultatea în anul 1950, ca şef de promoţie.
Conform datelor cuprinse în volumul „Personalităţi româneşti în construcţii”, de Hristache Popescu, aflăm că Decebal Anastasescu şi-a început activitatea, în 1951, ca asistent la Institutul Politehnic Timişoara, de unde, în 1859, a fost îndepărtat pe motive politice.
„Activitatea tehnica, de proiectare, a inceput-o in anul 1951, in paralel cu cea didactica, la IPROMIN, Filiala din Timisoara, unde a proiectat: cladirea „Instalatiei de macinat huma”, Medgidia; silozurile funicularelor la Troita – Craciunesti, Lelese – Cerisor, Teliuc; hala compresoare de la intreprinderea din Teliuc; turn de extractie, Savarsin; cladirea „Filtrului cu saci”, intreprinderea Phoenix, Baia Mare; fundatia masinii de extractie, Teliuc.
Din anul 1956 a lucrat la Filiala IPCH Timisoara, proiectand lucrari hidrotehnice: subansamble la Statia de pompare Aranca – Cenad; Barajul Secu (STE + PT), Resita (H = 38 m).
Trecand la IRPT (DSAPCT, IPROTIM) incepand cu anul 1958 a proiectat, in colaborare, numeroase tipuri de structuri, dintre care se remarca: blocuri turn (S + P + 8E) la Moroasa, Resita (cadre – pereti structurali, de tip celular); poligon panouri mari, Resita; bloc (P + 6E), Piata Victoriei nr. 5, Timisoara; blocuri (S + P + 7E), str. N. Paulescu nr. 1 B, Timisoara; blocuri (S + P + 8E), bdul. G-ral. Dragalina nr. 2 si nr. 7-8, Timisoara; blocuri (S + P + 10E), calea Sagului si Circumvolutiunii, Timisoara, din beton usor de granulit (in premiera nationala); corpul inalt (P + 7E), Universitatea de Vest, Timisoara; hotelurile Central (S + P + 6E) si Continental (S + P + 15E), Timisoara; hotelul Hercules (S + P + 9E), Baile Herculane; castel de apa (500 mc – metoda de calcul originala, Lugoj); podul Michelangelo peste Bega – primul pod din beton precomprimat din Timisoara; podurile peste Bistra la Otelul Rosu si Voislova (infrastructura), peste Pogonis, la Valeapai (infrastructura); Spitalul Clinic Judetean (S + P + 9E), corpul central (C1), Timisoara; cladirea salii festive (consolidare) a Colegiului C. Diaconovici Loga, Timisoara”. (am citat din articolul „Personalităţi româneşti în construcţii - Decebal Anastasescu”, publicat în data de 1 inie 2015, în „Revista Construcţiilor - revista specialiştilor în construcţii”.
Decebal Anastasescu este doctor inginer din anul 1973, prezentând teza „Calculul cadrelor spaţiale din beton armat pe reazeme deplasabile”. Descrierea carierei şi realizărilor de excepţie ale inginerului constructor Decebal Anastasescu se întinde pe mai multe pagini. Amintim aici, doar că în anul 2004, i s-a decernat Diploma şi Medalia pentru OPERA OMNIA, din partea AICPS, ca o recunoaştere a întregii sale activităţi în domeniul proiectării.
Decebal Anastasescu, este un profesionist conştient de valoarea realizărilor sale, motiv pentru care a remarcat cu mândrie: „Am simţit satisfacţia creaţiei, transpunerii în realitate a unor idei şi concepte personale”. Însă, în acelaşi timp, cu modestie, îşi recunoaşte limitele umane: „Analizând, în mod critic, rezultatele întregii mele activităţi, trebuie să constat cât de puţin am obţinut din ceea ce mi-am propus”.
Inginerul, profesorul şi omul de ştiinţă Decebal Anastasescu a intrat în mod merituos în istoria ştiinţei şi tehnicii românesti în construcţii.
(Din vol. Personalitati romanesti in constructii – autor Hristache Popescu)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 115 – iunie 2015, pag. 40
(Foto. Baraj Secu - de Pisty Pisty)
RSS Feed