Articol

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a găzduit marţi, 27 noiembrie, prezentarea cărţii „Dimitrie Cantemir şi conştiinţa unităţii românilor” – studii şi articole dedicate Centenarului Marii Uniri, coordonatorii volumului fiind col. (r) Mircea Dogaru şi col. (r) Viorel Ciobanu.

Cei doi coordonatori – a spus Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru” – au vrut să scoată în evidenţă faptul că ideea de uniune naţională este mult mai veche la români decât momentul în care ea s-a înfăptuit, în 1918, iar unul dintre cei care au fost preocupaţi de această problemă a fost domnitorul şi cărturarul Dimitrie Cantemir. „Am participat şi eu, atât cât am putut, la zămislirea cărţii, în sensul că am reuşit să unesc două spirite apropiate, pe col. (r) Viorel Ciobanu şi pe scriitorul caransebeşean Constantin Brătescu, fostul şef al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, în aşa fel încât acesta să vină cu un articol important în această carte”, a mai spus Ioan Cojocariu.

Constantin Brătescu, cel al cărui studiu intitulat „Oraşul Caransebeş – centru important al mişcării naţionale din Banatul de Sud, în vâltoarea evenimentelor din perioada octombrie-decembrie 1918” apare în această carte, s-a arătat nemulţumit de faptul că în revista „Istoria”, a lui Ion Cristoiu, sunt amintite doar trei mari oraşe ale Unirii, respectiv Blajul pentru evenimentele de la 1848, Aradul, pentru ceea ce s-a petrecut în octombrie 1918, şi Alba Iulia, ca centrul în care s-au întâlnit toţi delegaţii şi cei 100.000 de români care au consfinţit Marea Unire. „Supărarea mea porneşte de la faptul că nu numai aşa stau lucrurile. Unde e Banatul? Şi nu e prima dată când Banatul lipseşte din asemenea lucrări!”, a spus Constantin Brătescu.

El a amintit rolul Banatului şi al oraşelor Lugoj, în iunie 1848, Caransebeş, în 1887, prin protestul înaintat Guvernului maghiar de gen. Traian Doda, precum şi faptul că, în 1905, Partidul Naţional Român, unificat în 1881, reintra în viaţa politică, iar în 1906, la alegerile pentru Parlamentul de la Budapesta, a trimis patru deputaţi în capitala Ungariei, cu toţii membri ai Adunării Eparhiale Caransebeş. „Am început studiul meu cu destrămarea Imperiului Austro-Ungar, iar prima provincie care s-a eliberat de la sine în acest spaţiu a fost Banatul, prin constituirea Consiliilor Naţionale Române, iar cel mai important consiliu din întreg Banatul a fost cel de la Caransebeş. De aceea sunt supărat, pentru că în momentul de faţă Caransebeşul, Lugojul şi Banatul sunt încă ţinute undeva la codiţa istoriei neamului nostru. Istoria nu a început doar în alte părţi şi în Banat nu. Banatul a fost ultima provincie românească ce s-a unit cu ţara”, a mai spus Constantin Brătescu.

Col. (r) Viorel Ciobanu, cel care, în 1976, şi-a început activitatea de ofiţer ca locotenent la Caransebeş, a vorbit despre carte, spunând că, în cele 400 de pagini, volumul cuprinde 35 de studii şi articole semnate de 32 de autori – cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, laici şi clerici, militari şi civili, membri ai Asociaţiei Europene „Dimitrie Cantemir”, sau care profesează în instituţii care îl au ca patron spiritual pe Dimitrie Cantemir. În ansamblu, cartea surprinde nu numai faţetele multiple ale personalităţii marelui cărturar, într-o nouă viziune exhaustivă, ci şi ideea de forţă a conştiinţei şi necesităţii unităţii româneşti, care transpar din întreaga operă  a lui Dimitrie Cantemir.