Articol

O timişoreancă, venită la Reşiţa pentru probleme de serviciu, a găsit pe unul din dealurile care înconjoară municipiul Reşiţa, o amforă metalică, decorată cu flori. Timişoreanca este Mădălina Ghiţescu-Petre, regizoare, scenaristă, specializată şi în coregrafie. Mădălina este implicată într-un proiect al teatrului reşiţean, coordonat de regizorul Ştefan Iordăanescu, proiect care se va finaliza cu realizarea unui spectacol inedit, intitulat, „Secretul fericirii la Reşiţa”!  Dar, timişoreanca este şi amatoare de drumeţii. Astfel că, venind la Reşiţa, despre care spune că este un oraş minunat, mai ales pentru că este înconjurat de dealuri şi păduri, nu a ratat ocazia de a ieşi la o plimbare pe dealurile din jurul localităţii. Mădălina Ghiţescu-Petre ne-a mărturisit că a găsit amfora întâmplător, într-o pădure, la baza unei pietre care părea inscripţionată. Pentru a încerca să citească inscripţia de pe piatră, a dat frunzişul şi pământul la o parte, cu un băţ, şi astfel a descoperit corpul vasului. A scormonit cu palmele şi vasul s-a arătat în toată splendoarea lui!

„Vasul aparţine Reşiţei, aşa că l-am donat muzeului!”

„M-am gândit ce să fac cu amfora, având în vedere că îmi părea veche şi avea o formă neobişnuită. E un vas frumos, decorativ şi poate fi un obiect de patrimoniu. Din acest motiv, nu am vrut să-l iau acasă, ci, am dus vasul la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa. Pentru că e un obiect care aparţine locului! La muzeu, mi-au spus că vasul poate prezenta interes istoric, aşa că l-am donat cu bucurie”, a spus Mădălina Ghiţescu-Petre.

Un vas realizat acum 100 de ani, în atelierele de la Anina!

După primele evaluări ale muzeografilor, este vorba despre o cană de apă (tip aiguillère), realizată într-un atelier provincial. Având în vedere forma şi calitatea execuţiei artistice, este posibil ca vasul să fi fost realizat în zona Anina! Stilul este eclectic, deoarece, „pe o formă renascentistă a fost realizat un decor cu trandafiri, în frecventul stil provincial Rococo, de pe la anii 1900”. Execuţia vasului este apreciată ca fiind în jurul anului1920.

Vasul este din alamă turnată, cizelată, şlefuită şi argintată. Are şi o ştanţă, ce reprezintă marca atelierelor unde a fost realizat.