Articol

Medicul Romeo Dumitrescu, din Reşiţa, continuă, cu o perseverenţă demnă de admiraţie, activitatea sa de mecenat, de protecţie şi sprijinire a artelor, literaturii şi ştiinţelor, dar şi de promovare a dialogurilor incomode în Salonul artelor (să-i zicem aşa), pe care l-a deschis în propria locuinţă. „Aria calomniei sau unde se termină informaţia şi de unde începe calomnia în presă” a fost tema de discuţii propusă de amfitrionul Romeo Dumitrescu pentru serata de ieri.

La eveniment, gazda a invitat, ca de obicei la seratele de luni, oameni de cultură, artişti, pesonalităţi din diferite domenii: învăţământ, armată, sănătate etc. De data aceasta, având în vedere tema de discuţii, au fost invitaţi şi mai mulţi jurnalişti din presa reşiţeană.

Generalul Ioan Talpeş rupe tăcerea!

Printre oaspeţi a fost şi generalul Ioan Talpeş, fostul şef al Serviciilor de Informaţii Externe (SIE), care, ca şi în alte serate la care a participat, a atras atenţia prin declaraţii fulminante. „Ne amăgim degeaba, când vorbim de clasa politică din România. Noi NU avem o clasă politică!”, „Am vorbit ce am vorbit, dar am şi tăcut mult. Nu am spus multe lucruri până la vârsta de 70 de ani. Poate din prudenţă. Dar, de la 70 de ani, nu mai tac!”, a spus, printre altele, generalul Ioan Talpeş.

Referior la subiectul propus „Aria calomniei”, Ioan Talpeş a fost de părere că presa de astăzi are un rol important în modelarea societăţii, dar are şi o mare putere demolatoare, distructivă. Talpeş s-a referit şi la un recent eveniment, în care a fost implicat prin mijlocirea presei, în urma căruia au fost publicate o serie de articole pe care le consideră calomniatoare la adresa sa. Este vorba despre „informaţia” că ar încasa milioane de euro din subvenţiile APIA pentru terenurile agricole pe care le deţine. Informaţia a fost lansată, ca o acuzaţie, de către politicianul Nicolae Ştefănescu - Ştefi. În fond, Talpeş spune că nu este vorba decât de un proiect personal al său: „Un proiect corect, poate romantic, prin care am încercat să creez două zone de dezvoltare agricolă în Caraş-Severin, precum şi să donez un teren şi şcolii din Topleţ, un teren destul de mare ca să merite să fie lucrat”. Pentru aceasta, Talpeş a luat un împrumut de un milion şi 400 de mii de euro, de la o bancă, şi a cumpărat 252 de hectare de pământ. Talpeş a mai spus că şi-a plătit datoria la bancă până la ultimul bănuţ. De asemenea, Talpeş a vrut, pentru binele comunei Topleţ de unde este originar, să cumpere, cu banii jos, Fabrica de utilaje agricole din Topleţ, pe care să o relanseze şi să o introducă într-un circuit de producţie. Pentru fabrică a fost dispus să plătească 100.000 de dolari, însă, a fost refuzat, pentru că administratorii fabricii au fost mai interesaţi să vândă fabrica pe bucăţi. Desigur, afirmaţiile generalului Talpeş au stârnit, printre altele, şi invidia unora dintre cei prezenţi la dezbatere, având în vedere sumele de bani vehiculate. Dar, Talpeş a dat asigurări că este vorba de bani curaţi şi de afaceri cinstite. Şi a mai spus că va face şia alte dezvăluiri.

Discuţiile s-au derulat până târziu, în noapte, şi au fost abordate teme diverse. Ioan Talpeş a povestit şi de conflictul pe care l-a avut, cu ani în urmă, cu preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, pe vremea în care  el, Talpeş, era patronul ziarului „24 de Ore”. Atunci, Frunzăverde l-a acuzat că a deturnat nişte bani, a furat fonduri de la alte judeţe, în folosul judeţului Caraş-Severin, ceea ce ar fi fost o ilegalitate. Generalul Talpeş, într-adevăr, a dat un interviu în ziarul pe care îl patrona, prin care a explicat forma absolut legală prin care banii au fost aduşi în judeţ şi i-a spus lui Frunzăverde că îl dă în judecată. După acel interviu, Frunzăverde şi-a cerut scuze, public, în următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean, iar conflictul s-a închis. Dar, Talpeş a precizat că niciodată nu a încercat să-i influenţeze pe ziariştii pe care îi patrona.

La provocările lansate ziariştilor, au răspuns Victor Nafiru, de la „Argument”, Cornelia Dunăreanu, de la Banat TV, Dan Popoviciu, de la Vest TV. Ideea, acceptată în general şi de ceilalţi interlocutori, a fost că oamenii politici se războiesc prin intermediul presei.

Despre aceste subiecte, dar şi despre altele, arzătoare, cum ar fi soarta universităţii din Reşiţa, au mai vorbit, fostul rector al UEM Reşiţa Ion Vela, profesor dr. ing. Ion Piroi, scriitorul şi publicistul Titus Crişciu, generalul Adrian Marinescu şi alţii.

Momentele muzicale au fost asigurate de cantautorul Cristian Buică, precum şi de  de Romeo Dumitrescu, la vioară şi chitară, Eduard Ailenei, la contrabas, şi Marius Dobre Iana cu Cristian Roşoagă, la orgă electronică.