Articol

Din 1990 şi până anul trecut, populaţia României a scăzut cu 3,57 milioane de locuitori, ajungând la 19,6 milioane de oameni. Comparaţia se face între populaţia stabilă de la începutul anilor ’90 şi cea rezidentă din 2017. Potrivit www.analizeeconomice.ro, scăderea drastică a populaţiei nu se datorează doar sporului natural (indicatorul ce reprezintă diferenţa între naşteri şi decese), care a fost de doar 908.000 de locuitori, ci şi altor factori. Între aceştia, sursa citată face trimitere la sporul migraţionist, reprezentând diferenţa dintre românii ce au emigrat şi străinii care s-au stabilit la noi în această perioadă.

Singurul judeţ din ţară în care populaţia a crescut între 1990 şi 2017 este Ilfov, de la 294.185 la 460.517. Creşterea spectaculoasă se datorează şi dezvoltării zonei, o bună parte din capitalul străin fiind concentrat aici. Sporul migraţiei a fost şi el pozitiv, de 175.229 de locuitori.

Cele mai drastice scăderi ale numărului de locuitori se înregistrau în Bucureşti,  –  203.000, Hunedoara (- 174.00), Teleorman (- 153.000), Prahova (- 146.983), Braşov (-144.000), Bacău (-140.000). În Caraş-Severin scăderea este de 129.391 de locuitori, de la 408.510, în 1990, la 279.115 anul trecut. Sporul natural a fost de -36.000, iar cel al migraţiei de - 92.667. Singurele judeţe cu sporul migraţiei interne şi internaţionale pozitiv sunt şi cele mai dezvoltate: Ilfov, Timiş şi Cluj, în timp ce la polul opus se situează: Galaţi (- 123.000 de locuitori), Neamţ (-129.000)  (Hunedoara) -137.000, Braşov (-149.000) şi Bacău (-155.000)

Cât priveşte sporul natural, judeţele din Moldova sunt pe „plus”, confirmând regula că este regiunea istorică în care se nasc cei mai mulţi copii. Iaşi (+ 61.194), Suceava (+44.496), Vaslui (+14.896), Bacău (+14.071). În aceeaşi categorie intră şi judeţele Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Maramureş, Braşov şi Sibiu.