Articol

La Primăria Reşiţa a avut loc, astăzi, întâlnirea privind combaterea marginalizării sociale, în special a comunităţilor defavorizate, concentrate în zone sărace din municipiul Reşiţa. La dezbatere au participat reprezentanţi ai MKBT - Make Better, din Bucureşti, un strat-up în dezvoltare şi regenerare urbană, iniţiatorii acestui proiect din cadrul Programului European Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC), reprezentanţi ai unor agenţi economici, fundaţii şi organizaţii furnizoare de servicii sociale.

Cine nu vrea să ajute, poate să plece!

Referitor la întâlnire, primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, a declarat că există două feluri de a aborda problematica săracilor, a ţiganilor marginalizaţi: abordarea pozitivă, a celor care spun că se poate şi cu aceştia se va munci, se vor găsi soluţii şi finanţare pentru realizarea obiectivelor, şi abordarea negativă, a celor care spun că nu se poate, că e degeaba, iar aceştia pot să-şi vadă de ale lor şi să plece.

De fapt, toată Reşiţa e defavorizată!

Au fost exprimate diferite puncte de vedere, unele mai interesante decât altele. De exemplu, reprezentantul MKBT, Bogdan Suditu, a avertizat că, până în prezent, fondurile pentru romi şi alte gruupuri defavorizate au fost cheltuite cam degeaba. Apoi, arhitectul Ioana Mihăiescu a spus că proiectul de scoatere din sărăcie s-ar putea aplica întregii Reşiţe, pentru că întregul oraş e defavorizat, sunt defavorizaţi tinerii, şomerii, angajaţii cu salarii mici, pensionarii.Printre susţinătorii pozitivi ai proiectului s-au aflat Marinela Rotaru, de la Pro Vitam, Daniela Lupşan, de la Direcţia pentru Tineret, Ion Văduva, patronul firmei Plastomet.

„Trebuie să ne mişcăm repede, să prindem fonduri”

Referitor la strategia de înfiinţare a Grupului de Acţiune Locală (GAL), primarul Ioan Popa a precizat:

„Primăria se va asocia cu două-trei entităţi, repede, ca să prindem prima finanţare, aceea mică, de 70.000 de euro, care, de fapt, nu înseamnă nimic material, dar care ne permite să studiem, de fapt, ce vrem să facem în oraş; câte persoane defavorizate avem, unde sunt punctele critice, şi atunci ne punem la masă cu cei care, în paralel cu asta, intrăm în acest GAL şi începem să lucrăm”.

Referitor la concluziile dezbaterilor, primarul Ioan Popa a declarat că are mare încredere în proiect şi că se va face incluziune socială în oraş, cu beneficii pentru toată comunitatea.

„Zonele marginalizate sunt cunoscute, eu le-am parcurs şi în campanie, şi ieri, cu echipa de asistenţă socială a Primăriei, cu cei doi tineri de la Bucureşti, Marina Neagu şi Bogdan Suditu, cu cei de la Fonduri Europene. Este vorba despre Calea Caransebeşului, zona căreia i se spune Catanga, Mociur, o zonă puternic afectată, zona Dealu Crucii, de pe halda de zgură, Lend, Stavila”.

Ioan Popa vrea măsuri radicale: mutarea populaţiei!

Referitor la altă zonă sensibilă, Ioan Popa a spus:

„Ţigănia din Câlnic nu am studiat-o încă, nu o cunosc bine. Se pare că acolo sunt multe persoane care chiar nu sunt în evidenţa nimănui. O s-o analizăm şi pe aceasta”.

Cu referire la metodele de acţiune pentru eliminarea zonelor sărace, Ioan Popa a vorbit şi despre variante radicale, dure chiar:

„Vă spun, cu siguranţă, publicul trebuie să ştie, unele zone le vom închide! Gen, Câlnic, da? Este o luncă inundabilă. Eu nu-mi pot permite, ca şi primar, să las o comunitate de oameni să trăiască într-o zonă cu riscuri privind viaţa oamenilor, în situaţii cum au fost inundaţiile de acum câteva săptămâni, pentru că ne asumăm pierderi de vieţi omeneşti. Pe de altă parte sunt zone, cum e cea de la halda de zgură din Dealu Crucii, unde, indiferent cât ai încerca să faci, apă, canal, să le pui casele la punct, este o zonă improprie locuirii. Pe aceştia îi vom muta. Vom clădi, probabil, locuinţe sociale, cu ajutorul acestor resurse financiare care ne stau la îndemână”.  

Reprezentantul MKBT, Marina Neagu, a spus că aceste proiecte sunt de anvergură, au termene de acţiune îndelungate, iar, chiar şi în caz de reuşită, primele semne de îmbunătăţire a vieţii comunităţilor sărace s-ar putea observa în 10-20 de ani.