Despre Banat s-au spus multe lucruri frumoase, multe urâte, unele adevărate, altele false. Bănăţenii, în general au o părere foarte bună despre ei, deci, nu fac excepţie faţă de olteni, ardeleni sau moldoveni. Cea mai cunoscută formulă de apreciere a bănăţenilor despre ei înşişi o reprezintă afirmaţia „Banatu-i fruntea!” (în dialect bănăţean, „fruncea”). O afirmaţie care confirmă „făloşenia” bănăţeanului, care nu se dă înfrântă nici în momentele de restrişte, cum ar fi astăzi, când există mai multe motive de amărăciune şi plânset, decât de fală.
Au rămas în istorie, desigur, referirile măgulitoare despre Banat ale ardeleanului Lucian Blaga. Şi au mai fost mulţi alţii. Da, există multe personalităţi din afara Banatului care au subliniat excepţionalitatea oamenilor şi locurilor din Banat.
Invers, nu puţini au fost oamenii care, fie nu au înţeles Banatul, fie au râs de el, pe motive mai mult sau mai puţin întemeiate. Nu uit scurta referire a regretatului scriitor Mircea Cavadia (om nu mare de stat, dar mare la sfat, iute la vorbă şi la mânie), care, venit de pe meleagurile Brăilei, mi-a povestit că a avut noroc. A avut noroc că, înainte de a poposi la Reşiţa, a petrecut câteva luni la Deva, în Ardeal. Cu limbajul lui acid, Cavadia mi-a spus că acolo, oamenii, cu felul lor aşezat, cu încetineala în reacţii, i s-au părut oligofreni. Dar, când a venit la Reşiţa, s-a confruntat cu o situaţie şi mai gravă. A fost un şoc pe care, poate, nu l-ar fi putut depăşi, dacă nu făcea escala de la Deva. Astfel că a intrat în atmosfera Banatului, oarecum, treptat. Şi, după ardeleni, a întâlnit la Reşiţa bănăţeni; oameni pe care, pur şi simplu, nu-i înţelegea din vorbă şi comportament. Era mai mult decât nebunie, era o lume de neînţeles! Desigur, Cavadia, exagera, în stilul său hiperbolic, dar, spunea el câte ceva interesant despre diferenţe.
Acum, mă refer la o afirmaţie despre o fărâmă semnificativă din Banat, la o parte importantă din Banatul de Munte, o parte vitală pentru Reşiţa, o afirmaţie a unui tehnocrat, destul de celebru şi destul de controversat, despre UCM Reşiţa. Este vorba despre cuvintele juristului Remus Borza, specializat în cauze economice, care a spus ceva cu valoare de simbol. Ceva care ne gâdilă orgoliul de bănăţeni, dar ne şi întristează. Cred că Remus Borza va intra în istoria Reşiţei şi a Banatului, cel puţin cu acest citat cu valoare de profeţie: „Moare UCM Reşiţa, moare puţin şi Hidroelectrica, moare puţin şi România!”