Articol

BMTF/ 10 iul. - Dezinformarea reprezintă unul dintre cele mai mari pericole pe care trebuie să le înfrunte lumea liberă. Jurnalişti, informaticieni, sociologi şi-au dat întîlnire la Riga, în Letonia, la apelul NATO, pentru a alege cele mai bune metode electronice de identificare a ştirilor false.

Ideea cîştigătoare a fost cea a unui joc pe Facebook - numit FakeBuster - prin care marele public să înveţe cum să facă diferenţa între o informaţie reală şi o intoxicare.

Unele sînt poveşti clasice, nu prea bine puse la punct, spun specialiştii NATO, cum a fost cazul ştirii false din campania prezidenţială din Franţa, că Macron ar fi homosexual şi ar avea bani ascunşi în conturi din străinătate.

Sînt ştiri false concepute special pentru un anumit segment al populaţiei.

Oficiali NATO spun că marea majoritate a dezinformărilor şi intoxicărilor din presă au în spate personaje ce au legătură cu Rusia.

Sînt zeci de site-uri care promovează informatii pompos impachetate, cu titluri senzaţionale care transmit de fapt date inventate şi false. Accesul rapid la internet și rețele de socializare au făcut ca fenomenul să aibă o amploare uriașă pe tot mapamondul. Un studiu recent al GLOBSEC.ORG, realizat în Europa arată că românii sînt printe cei mai creduli consumatori de internet. 37% din populație crede știrile false răspîndite în mediul vitural. Sîntem urmați de cetățenii Slovaciei, Poloniei și Cehiei, cu 9 procente.

Specialiștii explică fenomenul: oamenii cred în site-urile care îi manipulează pentru că acestea au o anumita constanță şi chiar credibilitate. Îşi construiesc postările prin îmbinarea unor elemente reale cu cele false, astfel încît celor care nu cunosc le este greu să mai distingă realitatea de minicună.

Cuvintele pot schimba lumea și pot manipula gîndirea oamenilor. Iar într-o societate aflată în continuă mișcare cu acces mare la informație, oricine poate arunca în uriașul mediu virtual orice informație care, foarte probabil, va fi preluată şi amplificată fără discernământ. În aceste condiţii, este tot mai greu să putem deosebi adevărul de miniciună.

O simplă căutare pe Google ne arată că, în România, sînt câteva zeci de site-uri de propagandă și de știri false, iar toate au un singur lucru în comun: lipsa transparenței.

Paginile de internet dubioase sînt cele care NU prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate.

Comisia Europeană pregătește pentru la toamnă o directivă controversată, care ar urma să introducă taxarea persoanelor și entităților care preiau materiale de pe alte site-uri. Este prezentată drept o soluție la fenomenul furturilor intelectuale de pe internet, în timp ce criticii acesteia o prezintă drept o modalitate de a îngropa giganții mondiali ai internetului de peste Ocean.

Proiectul de directivă protejează editorii de presă, care au mari pierderi din cauza partajărilor neplătite de pe rețelele de socializare, motiv pentru care este suținută de marile grupuri de presă europene. Dacă ar fi pusă în aplicare, inclusiv persoanele particulare care partajează astfel de conținuturi ar putea fi amendate. (Sursa: M-SecurityNews)