Articol

A apărut primul volum al monografiei oraşului Anina, cu titlul „Anina – geografie şi istorie”, de Cristian-Liviu Mosoroceanu şi Alin Muntean, editura Eubeea, Timişoara, 2015. Volumul monografic încă nu a fost lansat oficial, însă, datorită bunăvoinţei Primăriei Anina am intrat în posesia acestei cărţi, care conţine preţioase informaţii despre spaţiul geografic şi istoric în care a apărut şi a evoluat localitatea, multe din aceste informaţii fiind inedite.

Volumul reprezintă rezultatul unei riguroase activităţi de cercetare şi documentare , realizate în colaborare de către cercetătorul şi istoricul autodidact, Cristian-Liviu Mosoroceanu, împreună cu dr. Alin Muntean, preot şi scriitor, ambii din Anina.

În multitudinea de informaţii despre geografia locului nu se putea să nu apară şi unele referitoare la, de acum, renumita Cascadă Bigăr, care a primit, în urmă cu doi ani, în mod surprinzător pentru localnici, titlul neoficial de „cea mai frumoasă cascadă din lume”, ca urmare a unui clasament întocmit de prestigioasa publicaţie „The World Geography”.

Astfel, în capitolul dedicat Văii Minişului, găsim subcapitolul „Izbucul Coronini”, din care aflăm că atât izbucul, cât şi cascada, poartă de peste o sută de ani numele de „Coronini”, după numele unui guvernator al Banatului imperial din secolul al XIX-lea. Iar „Bigăr” este un toponim folosit în Banat şi în Mehedinţi pentru toate izvoarele care ies de sub o stâncă. Orice izvor de sub stâncă este un bigăr. În opinia autorilor, denumirea „Bigăr” pentru cascada din Valea Minişului este folosită în mod greşit, deoarece în documente este trecut numele de Izbucul Coronini, iar pe peretele unei stânci a şi existat o tăbliţă cu acest nume care a dispărut (cum dispar în ultima vreme toate tăbliţele şi orice obiecte metalice).

Iată şi descrierea din carte a acestui monument al naturii, conform autorilor şi a unor citate extrase din  „Banatul Montan – Ghid Turistic”, de Gheorghe Popovici, ed. TIM, Reşiţa, 2013, precum şi din volumul „Peşteri din România. Ghid turistic”, de T. Orhian, Şt. Negrea, Gh. Racoviţă, C. Lascu, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984 : „Apa iese de sub o stâncă de calcar înaltă de peste 50 de metri formând un ochi de apă de 2 metri şi atât de limpede încât se văd pe fundul lui firişoare de nisip şi păstrăvii înotând şi după ce parcurge aproximativ 120 de metri, de pe un bloc compact de tuf calcaros, se aruncă tumultuos în râul Miniş de la o înălţime de 7 metri, formând mirifica cascadă Coronini. Pe albie apa cade din treaptă în treaptă, formând cascade mai mici, în care verdele întunecat al muşchilor se îmbină cu cel sticlos al apei, dând naştere unui curcubeu discret pe o perdea de stropi de apă. Pare a fi rochia unei mirese a muntelui”.

Din acest subcapitol mai aflăm că, în apropiere, pe malul stâng al Minişului se află Sfinxul Coronini. Pe malul drept al râului, pe Cârşia Zăgrade, în dreptul Cotului lui Dragu, este ridicată o cruce, de care sunt legate două legende, amândouă tragice. Una din legende spune că un vultur a furat unei familii ieşite la cosit un copil sugar, pe care l-a cărat până sus pe Cârşia Zăgrade şi l-a ucis, a doua povesteşte despre doi îndrăgostiţi din Valea Almăjului care s-au aruncat de pe stâncă din cauză că părinţii nu erau de acord ca ei să se căsătorească. În ambele variante, familiile au ridicat crucea spre amintirea tragicelor întâmplări.

Sunt multe informaţii inedite în volumul monografic despre Anina. Aflăm, printre altele, că cel mai vechi om european modern, Ion, din Peştera cu Oase, conform datării cu Carbon 14, a trăit în urmă cu 40.000 de ani, iar „colegul” său de peşteră, Vasile, a trâit cu 26.000 de ani în urmă, deci, este mai tânăr cu 14.000 de ani. Şi, tot aşa, inedit şi interesant este că de la Vasile încoace, până la colonizarea din 1773, nu s-au mai găsit urme de locuire a zonei. Aşadar, locurile unde se află astăzi Anina şi cartierul Steierdorf au fost păduri virgine timp de 26.000 de ani!

(foto. Cascada Bigăr – Flavian Săvescu. Fotografie premiată cu medalia de aur la Concursul Internaţional de Fotografie din Elveţia, 2015)