Articol

La sfîrșitul anului trecut, a fost prezentată și adoptată celebra Ordonanță 114, sau Taxa pe lăcomie. Efectele au fost rapide și vizibile. Mai întîi, au scăzut acțiunile cotate la Bursa de Valori. Unii investitori au preferat să vîndă pachete de acțiuni deținute la companiile românești. Motivul este simplu: așteptările ca firmele afectate de aplicarea ordonanței 114 să aibă performanțe economice mai slabe și, în general, lipsa de încredere în evoluția economiei, în acest an. Anul 2019 a început cu o presiune constantă asupra leului. Moneda europeană a înregistrat record după record, punînd cetăţeanului semne de întrebare, din ce în ce mai mari, de la o zi la alta. Pentru că, astăzi aproape toată lumea ştie cum se răsfrînge creşterea valutei în bunăstarea unei familii: costuri mai mari la dobînzi, carburant, gaz, alimente etc!

În război, declanşarea unei operaţiuni de tipul „search and destroy” nu poate avea succes decît dacă, anterior ai înfiinţat puncte de observaţie, dacă ai stabilit, din loc în loc, LZ-uri (landing zone) pentru aprovizionare, iar la capătul zonei de retragere ocupi poziţii de blocare. Asta presupune un TOC (centru de operaţiuni tactice) bine structurat, operatori SF de nivel 1 şi un JTAC hotărît care să dirijeze atît aprovizionarea cît şi angajarea în CAS (close air support).

Adică, dacă mă înţelegeţi bine, Ordonanţa 114 ne-a aruncat pe toţi într-o bătălie de tip „ultimul samurai” şi am ieşit cu pieptul gol în faţa mitralierelor economiei şi finanţelor. O acţiune kamikaze din care scapă cine poate! Iar devalorizarea monedei naţionale reprezintă doar rafalele de AT4 sau RPG. Există o evidentă tendință de devalorizare a leului care nu poate fi pusă pe seama evoluțiilor regionale sau a unor factori economici externi. Este vorba despre o serie de probleme ale economiei românești. Deficitele au crescut substanțial în anul 2018. Este vorba despre o creștere a deficitului de cont curent, în primele 11 luni ale anului trecut, cu 60%, față de anul precedent, pînă la 8,7 miliarde euro. Trebuie luată în calcul și creșterea deficitului de balanță comercială, cu 18%, în perioada ianuarie-noiembrie 2018, la 13,4 miliarde euro. Potrivit analiştilor economici, cei doi indicatori arată că ieșirea de valută din țară presupune o cerere crescută de euro, adică o creștere a monedei euro în raport de leu!

Dincolo de atacul sinucigaş imprevizibil, ordonanța 114 a mai adus „ceva”, care pentru piața valutară este întotdeauna un factor de stres: neîncredere și impredictibilitate legislativă! În aceste condiții, este de așteptat ca piața valutară să fie în continuare volatilă şi duşmănoasă la nivel de populaţie captivă în acest joc de război imprevizibil.