Articol

Podul sudat din Reşiţa, care traversează râul Bârzava în zona centrului civic, pod ce are şi supranumele „Podul de la Vamă”, reprezintă una din premierele industriale ale Reşiţei. Podul a fost realizat în anul 1937, deci, anul acesta aniversăm o cifră rotundă, 80 de ani de la inaugurarea podului sudat, un prilej destul de bun pentru ca podul să intre în reparaţie capitală, RK, cum spuneau comuniştii, sau în reabilitare, cum se spune acum în limbaj de plastic, capitalist şi european. În acest context, Primăria Reşiţa a depus o solicitare pentru finanţarea reabilitării podului din fonduri europene (PNDL 2) şi aceasta a fost aprobată. Suma primită pentru reabilitare este de 872.857 lei.

Un pod important, un pod-problemă!

Podul sudat a fost un pod extrem de important pentru oraş, pentru că, în secolul XX, până în anul 1988, când a fost inaugurat pasajul din beton cu patru benzi de circulaţie de peste Bârzava, era podul peste care trecea toată Reşiţa, fiind punctul de legătură dintre Reşiţa Montană şi Reşiţa Română. Pe acel pod, relativ îngust, treceau toate maşinile, toate autobuzele, toţi pietonii. Unde mai pui că în partea dinspre Reşiţa Montană mai era şi calea ferată industrială, intens utilizată, aşa că acolo era şi o barieră care oprea circulaţia de zeci de ori pe zi, uneori timp de zeci de minute. Aşadar, era un pod important, dar şi un pod-problemă pentru oraş.

Un pod vechi, cu istorie, dar, să nu exagerăm!

Podul sudat are istorie, fiind, cum spuneam, un pod vechi şi o premieră industrială a Reşiţei. Însă, nu e o premieră absolută. Podul, inaugurat în 1937, nu este primul pod sudat din Europa, nici primul pod sudat din Reşiţa. Primul pod sudat din Reşiţa este cel din cartierul Stavila, de lângă pompieri, acesta fiind realizat în anul 1931, şi, conform cercetătorului ing. Dan Perianu, podul din Stavila este al treilea pod sudat din Europa, cu siguranţă primul din zona estică a Europei.

Ca fapt divers, plăcuţa comemorativă din bronz, cu data inaugurării - 1937, fixată pe una din balustradele arcuite, a fost furată în anul 2013.

Nişte cabluri buclucaşe şi un tortuar care arată ca dracu'!

Pentru a executa reabilitarea podului este necesară devierea reţelelor de apă şi de gaz, din apropiere. Pentru aceasta, în şedinţa operativă, de săptămâna trecută, city mamagerul Reşiţei, Paul Vasile, a solicitat sprijinul operatorilor de utilităţi să găsească soluţii pentru devierea reţelelor. Însă, încă o problemă de care s-au lovit Paul Vasile şi specialiştii săi, la o simplă verificare a podului cu privirea, au fost cele două trotuare de tablă, înălţate pe ambele laturi ale podului, sub care se află un snop de cabluri. În treacăt fie zis, tortuarele acelea de tablă, adăugate la pod arată ca dracu'! Însă, în acest moment, nu se ştie cine a făcut acea improvizaţie şi ale cui sunt cablurile!

„Nu am reuşit, până acum, să aflăm ale cui sunt acele cabluri. Pot fi ale Enelului, Telekomului, UCMR-lui sau ale TMK-ului. I-am rugat să verifice fiecare în parte şi să ne spună dacă sunt cablurile lor”, a precizat Paul Vasile.

De ce „Podul de la Vamă”

Supranumele de „Podul de la Vamă”, vine mai dinaintea existenţei podului sudat. În anii 1800, când Reşiţa Montană s-a dezvoltat în jurul furnalelor şi a halelor industriale, la capătul vestic al podului, pe atunci alcătuit din lemn, era o vamă unde comercianţii care doreau să intre în localitate să-şi vândă produsele, erau nevoiţi să plătească o taxă.