Menu

Articol

Spre Moscova, înainte!

Pro europenii din Republica Moldova au pierdut alegerile. Era de așteptat chiar de dinainte  primului tur. Igor Dodon a câștigat nu pentru că este mai capabil decât Maia Sandu, ci pentru că partidul său, unul socialist, a fost mai convingător în a transmite minciunile electorale. În acest caz, a contat doctrina populistă și nicidecum omul care candida. În plus, electoratul moldovean pare să fie nostalgic după timpurile în care, ca și în cazul nostru, lumina venea de la Moscova. E drept, nu toți moldovenii intră în această categorie, însă acest lucru nu salvează situația.

Și când vorbesc de nostalgia după trecut, ma refer la faptul că Dodon nu și-a ascuns niciodată atitudinea pro-rusă. Electoratul nu va putea fi surprins de politica președintelui ales, pentru că și până acum acesta a tot afirmat că locul Moldovei este în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazasthan și nicidecum în Uniunea Europeană. Mai mult, Dodon a fost politicianul care a criticat în termeni duri nesemnarea Memorandumului Kozak, din 2003, care prevedea rezolvarea conflictului dintre Moldova și Transnistria prin constituirea unui stat moldovenesc asimetric și staționarea trupelor rusești în Moldova până în 2023. Și tot Igor Dodon a fost cel care a inițiat și condus, între 2012 și 2014, protestele pentru demisia primarului pro-european al Chișinăului și a propus în mai multe rânduri înlocuirea tricolorului cu un drapel în două culori.

Dacă poporul moldovean nu ar fi știut, la vremea respectivă, de toate aceste demersuri ale lui Igor Dodon, ar fi fost de înțeles dorința lui de a merge cu acesta. Dar știa de ele. Și mai știa că lupul își schimbă părul, dar nu și năravul. În cazul lui Dodon, e vorba de a conduce Moldova spre Rusia lui Putin. Și, atunci, ce scuze mai pot avea acei moldoveni ce i-au dat votul și care, cu siguranță, au și ei copii plecați la studii în România ori la muncă în Europa? Să fi sperat oare că Dodon nu va face ceea ce spune de ani de zile? Mă îndoiesc că au gândit așa. Să li se fi părut acestor oameni născuți pe vremea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești că e mai bine cu limba rusă vorbită în administrație, în școli, pe stradă, în casă, în guvern și în parlament, decât cu limba română? Sau poate și-au zis săracii că numele de Igor e mai moldovenesc decât cele de Mihai, Ștefan, Gheorghe ori Vasile?

Întreb și eu, căci nu pot să-mi explic ce a fost în capul acestui electorat care s-a dus duminică la urne de parcă ar fi petrecut noaptea la o sesiune de degustări de vin din podgoriile de la Cricova și Purcari.

Powered by Jasper Roberts - Blog