Articol

Din nou la non-stop, la magazin, adică. Am rămas fără detergenţi pentru maşina de spălat. Iau din ăia în perniţe, dar iau la bucată, fiindcă am impresia că mă costă mai puţin. Normal că mă costă mai mult, dar impresia contează. Observând că am rămas fără, aproape de miezul nopţii, m-a cuprins neliniştea; dacă o să vreau să spăl dimineaţa, ce mă fac!? Aşa că, hai la non-stop, îmi iau perniţe şi-mi fac, totodată, plimbarea de seară.

Cam ploua. Păi, e noiembrie. M-am apropiat de non-stop şi am observat o agitaţie nefirească. În colţ, doi indivizi se certau. Beţi-mangă. Unul mai în vârstă, celălalt, mai tânăr. Vârstnicul se înghesuia înspre cel tânăr să-i ceară explicaţii. Hai, spune! Spune de ce ai făcut aşa şi pe dincolo. Lasă-mă-n pace! Nu! Că vreau să ştiu! Lasă-mă-n pace, că dacă-ţi trag una, te fac cnocaut! A urmat o scurtă îmbrânceală cu trageri de haine, apoi tânărul l-a prins de mâneci pe vârstnic, l-a rotit, cam ca la jocul de doi, apoi i-a tras un pumn în ureche, încât vârstnicul a căzut secerat pe asfalt, poziţia pe burtă. Papucii i-au zburat din picioare, din timpul rotaţiei. Tânărul a urcat deasupra lui şi, furios, a început să-i care pumni în cap. Hopa, mai era şi un al treilea, care n-a intervenit, s-a ţinut deoparte, numai a început să strige, pe la al şase-şaptelea pumn: Lasă-l, lasă-l în pace! Nu mai da că-l omori!

Şi eu, ce să fac? Să sun la 112? Să-i despart? Pe dracu! Intru ca prostu la bătaie. Cine ştie ce se poate întâmpla! Am intrat în non-stop. În magazin, o vânzătore mică şi drăguţă, nu-i dai 18 ani. Fătuca mi-a zis: Repede, repede, domnule, că trebuie să închid! Poate mă trezesc cu ăştia înăuntru! Şase perniţe de detergent, vă rog. Mi-a aruncat o privire gen, lumea e în război şi tu vrei perniţe la miezul nopţii, boule! În sfârşit, mi-a dat, am plătit, am ieşit şi a încuiat uşa după mine. Afară lucrurile evoluaseră spre bine. Vârstnicul se ridicase în picioare şi îi cerea tânărului papucii. Deci, nu murise, dimpotrivă, parcă se mai înviorase! Să-mi dai papucii, că din cauza ta i-am pierdut! Papucii erau împrăştiaţi pe-acolo, dar omul îşi voia papucii de la agresor. Tu m-ai descălţat, tu să mă încalţi! Mda, cam agasant bătrânul, ca scaietele. Agresorul, însă, n-avea chef! I se făcuse lehamite de atâtea discuţii şi a pornit, agale, în noapte. Vârstnicul după el. Şi s-au dus. Cel de-al treilea, martorul, dispăruse. Noaptea, în general, era liniştită, doar se auzea, ca un ecou: Să-mi dai papucii! Tu n-auzi?! Să-mi dai papucii!

După câteva zile, intru din nou la non-stop şi o găsesc pe domnişoara. Sâru’mâna. Să ştiţi că am fost îngrijorat! M-am gândit că, poate, trebuia să sun la 112. Aţi rămas singură, închisă în magazin... Şi-a dat seama imediat la ce mă refer. Fugi, de-aici, domnule! Nu vă băgaţi în chestii din astea. Dă-i dracu’ de beţivani. Au mai venit în seara aia, împreună, să-şi ia de băut. Sunt prieteni!