Articol

Mina Anina a devenit istorie şi legendă. Exploatarea de cărbune a fost deschisă în 1790 şi mina s-a tot mărit şi adâncit, la sfârşitul secolului trecut ajungând să fie cea mai adâncă din Europa, cu orizonturi de exploatare până la adâncimea de un kilometru şi 250 de metri. În mina Anina au muncit generaţii după generaţii de mineri, mulţi veniţi din alte colţuri de ţară, atraşi de locurile de muncă bine plătite şi... sigure. Explozia din anul 2006, produsă la Orizontul 8, la peste 800 de metri adâncime, în care au murit 7 mineri, a spulberat echilibrul obiectivului economic în jurul căruia s-a construit oraşul. Mina a fost închisă, fiind considerată nerentabilă şi periculoasă. Aşa a trecut mina în istoria scrisă, şi în legendele povestite.

Administraţia locală a oraşului Anina vrea să dea şi o dimensiune concretă, vizibilă şi palpabilă a istoriei Minei Anina, măcinată de vreme, de hoţii de fier, încet, încet, înecată de vegetaţie. În prezent, se lucrează la un proiect pentru transformarea Minei (Puţul 1) în Muzeul Mina Anina. La proiect lucrează un arhitect specializat în minerit, un arhitect în construcţii şi un specialist în ecologizarea obiectivului.

Se va coborî în mină la adâncimea de 50 de metri

Am vizitat ruinele Minei Anina, împreună cu primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu, care a fost inginer minier în această mină şi vorbeşte cu însufleţire despre proiect.

„Eu am încredere în acest proiect şi îl consider necesar pentru Anina. Am muncit să ajungem până aici cu proiectul, vom munci şi mai departe. Nu vă imaginaţi ce greu am reuşit să obţinem mina de la firma care a lichidat-o. Până la urmă, am cumpărat-o cu 800.000 de lei din bugetul local”, a spus Gheorghe Românu.

„Proiectul de amenajare a minei în muzeu cuprinde trei elemente principale. Unul este demolarea construcţiilor care nu sunt necesare, al doilea este reabilitarea clădirilor necesare pentru muzeu, iar al treilea element este cel de reabilitare a puţului principal, până la adâncimea de 50 de metri. În acest puţ, vizitatorii vor putea coborî cu colivia minerilor, până la o galerie orizontală, care, desigur, va fi amenajată pentru a fi vizitată. Mai este vorba şi despre reabilitarea turnului puţului, pe care se va putea urca până la o platformă de pe care se vede panorama oraşului. Proiectarea vrem să o încheiem până cel târziu în luna aprilie, pentru ca să avem evaluarea sumei necesare şi să depunem proiectul pentru finanţare pe fonduri europene. Am primit acordul şi sprijinul Consiliului Judeţean pentru realizarea acestui proiect.”, ne-a declarat primarul Gheorghe Românu.

Lumânări şi un motor „frate" cu cele de pe Titanic!

Am vizitat complexul de clădiri de la Puţul 1. Primarul Gheorgeh Românu cunoaşte fiecare colţişor, fiecare loc căzut în ruine, fiecare utilitate. Ne-a arătat unde se instruiau minerii, unde erau vestiarele, băile, pe unde se intra în colivii. Într-un loc, lângă un zid prăbuşit, am găsit o cruce formată din lumânări, acum stinse, pe care cineva le-a aprins pentru sufletele minerilor care au murit. Desigur, am fost şi la maşina de extracţie, despre care am mai scris cu altă ocazie. Este o maşină cu abur, care face parte din aceaşi serie a maşinilor care au funcţionat pe vaporul Titanic.