angajați

Şedinţa de astăzi a Consiliului Local Reşiţa se anunţa liniştită, poate chiar plictisitoare, cu ridicări de mâini la unison şi cu zâmbete de-o parte şi de alta. Şi chiar a fost aşa până aproape de final, când spiritele s-au inflamat de la un proiect de hotărâre privind diminuarea salariului brut al salariaţilor cu 10%, măsură impusă de restricţii de ordin financiar cu care se confruntă primăria.

Problemele legate de plata salariilor la Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa continuă. După ce angajaţii şi-au primit drepturile aferente lunii decembrie în două tranşe, una în cuantum fix de 3.000 de lei şi diferenţa la începutul lunii februarie, situaţia se repetă. În 15 februarie, cadrele didactice şi personalul auxiliar au avut surpriza să constate că în cont le intraseră şi mai puţini bani decât în decembrie. Mai precis, doar 1.000 de lei.

Cel puţin aşa arătau datele Direcţiei Judeţene de Statistică Caraş-Severin, la sfârşitul anului trecut. Comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2017, a scăzut numărul salariaţior din industrie, construcţii şi servicii şi a crescut, nesemnificativ, cel al cărăşenilor ocupaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.

Datele Institutului Naţional de Statistică referitoare la repartizarea forţei de muncă pe regiuni istorice reprezintă un barometru în privinţa evoluţiei economice  şi sociale la nivel naţional. Judeţele mici, ca număr de populaţie, dar care de-a lungul anilor s-au remarcat prin baronii săi, suferă din acest punct de vedere.

Numărul salariaţilor în Banatul de Munte a fost, la sfârşitul lunii septembrie, de 56.085, cu aproape 600 mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În comparaţie cu ce a fost, să spunem că, până în 1989, doar în Reşiţa lucrau peste 35.000 de persoane. Din cei 56.085 de angajaţi, cei mai mulţi îşi desfăşurau activitatea în sfera serviciilor – 31.957, pe când, în industrie şi construcţii, la un loc, lucrau 21.570 de oameni.