proteste

Angajarea totală, fără discernământ, de partea unei armate, fie ea militară, politică, economică sau sportivă are consecinţa foarte grave. Aici se poate veni cu exemplul „hooligans”, acei membri extremişti din galeriile de fotbal, care au ajuns să vandalizeze, să agreseze ori, chiar, să ucidă în numele echipei pe care „o iubesc”! La fel de periculoasă mi se pare angajarea fanatică într-o tabără politică.

Mii de români au protestat miercuri seară în stradă, luând act şi atitudine faţă de planul Guvernului PSD-ALDE privind grațierea și dezincriminarea unor infracțiuni, proiect care ar putea slăbi lupta anticorupție din România.   

Pensionarii din Reşiţa nu vor să accepte regimul de austeritate impus de către primarul Ioan Popa şi au decis să îşi ceară drepturile în stradă. Pensionarii sunt nemulţumiţi de faptul că primarul Reşiţei a redus numărul de tichete gratuite de deplasare cu autobuzele şi a coborât plafonul veniturilor pentru care pensionarii pot primi tichete. Astfel, prin vocea preşedintelui lor, Dumitru Ursu, pensionarii anunţă că vineri, 5 august, între orele 10.00 şi 12.00, vor invada centrul civic al Reşiţei, în semn de protest faţă de lipsa de înţelegere şi sensibilitate a primarului, Ioan Popa.

De 1 Mai, nemțiii, grecii, italienii și alte națiuni europene au protestat, în stradă aflându-se fie extremiștii de dreapta, fie persoanele ajunse la sapă de lemn, cum se spune la noi. Mitinguri au fost și la Moscova și Havana, doar că ele au avut o altă conotație, de mândrie patriotică și de dragoste pentru mama Rusie și cei din familia lui Fidel Castro. Excepție au făcut românii.

Într-una din zile am dat peste câteva fotografii-document din decembrie 1994, de la protestele muncitorilor din UCMR. Ele au o valoare document din mai multe motive. În primul rând, protestul de la Reșița, din Piața Prefecturii, a fost cel mai virulent dintre toate câte se consumaseră până atunci în România post-decembristă.