UEM Reşiţa

Cristian Rudolf, preşedintele sindicatului din Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, a publicat, azi noapte, o scrisoare pe contul său de socializare în care îşi exprimă părerea că profesorii şi toţi angajaţii din universitate sunt ca mieii de paşte, sacrificaţi din interes, „ilogic şi arogant”, de reprezentanţii din Senatul universităţii reşiţene.

Într-un comunicat de presă al Departamentului Comunicare şi Imagine al Universităţii Politehnica Timişoara se arată că această instituţie de învăţământ superior își afirmă, din ce în ce mai accentuat, rolul de universitate de prestigiu pe plan regional, după ce și-a exprimat acordul de preluare, prin absorbție, a Universității „Eftimie Murgu” din Reșița.

Studenta Irina Chicu, de la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, şi absolvenţii universităţii reşiţene, Laurenţiu Radu şi Flavius Bozu, au vernisat, joi, 1 februarie, în foaierul universităţii, o expoziţie de artă plastică şi de artizanat. Expoziţia cuprinde desene în cărbune ale Irinei Chicu, adunate sub titlul „Iubire în alb şi negru” şi câteva zeci de machete ale unor clădiri, realizate din carton şi polistiren expandat de către Laurenţiu Radu şi Flavius Bozu.

În negru şi alb, despre „Iubire în alb şi negru”

La Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa s-a desfăşurat, ieri, spectacolul folcloric, „Banatul Montan - model de convieţuire interetnică”, sub egida proiectului mai larg, „Cultură, artă, învăţământ superior în Reşiţa”. La eveniment au participat formaţii artistice ale croaţilor (caraşovenilor), maghiarilor, germanilor şi ale românilor din Caraş-Severin.

Criticul şi eminescologul Gheorghe Jurma l-a evocat, astăzi, pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale, la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, vorbind, pe larg despre importanţa operei sale, fie în versuri, fie în proză sau în gazetărie. Gheorghe Jurma a subliniat că toţi poeţii români de după Eminescu izvorăsc din Eminescu, cel puţin, până la Nichita Stănescu. Jurma a prezentat citate din mari scriitori şi oameni de cultură ca, Mihail Sadoveanu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Nichita Stănescu, George Călinescu etc. în care aceştia se închină în faţa geniului eminescian.