Un articol-studiu, scris de către economistul Horia Irimia şi publicat, marţi, 12 septembrie, în ziarul nostru, sub titlul „Odinioară, Reşiţa s-a bazat pe imigraţie! Aşa se va dezvolta şi România!”, a stârnit vii controverse pe grupurile de socializare, zeci de forumişti sărind să-l contrazică pe autor. Adică, marea majoritate a fost contra, doar unul sau doi fiind de aceeaşi părere cu autorul.
S-a tot vorbit în ultimul sfert de veac despre şcoala românească. Că nu mai este la fel de performantă ca şi cea de dinainte de 1989. Că elevii nu mai sunt elevii ascultători de altădată, care ar fi făcut orice numai să nu fie tunşi zero, traşi de perciuni ori puşi în ultima bancă. Că profesorii nu mai au nimic din celebrul nostru Domn Trandafir, descris atât de patetic de Sadoveanu.
Pe 11 septembrie, în urmă cu 16 ani, pe la prînz, tocmai ieşeam din tura de ştiri de la Radio Timişoara şi, am sperat eu, puteam să dorm. Nu am adormit bine, cînd în cameră a năvălit soţia mea, la acea dată producător de actualităţi la aceeaşi instituţie publică, şi mi-a spus: „Scoală că a început războiul”! Era aproape adevărat!
În urmă cu peste jumătate de secol, la Reşiţa, dimineaţa, la ora şapte, suna sirena fabricii. Era semnalul care ne trezea pe noi, copiii, să ne pregătim pentru şcoală. În dimineaţa de septembrie în care am început clasa întâi, când a vuit sirena, mama a ridicat casa în picioare pentru pregătire.
Mai sunt funcţii neocupate în Caraş-Severin pe bază de numiri venite direct de la Bucureşti, via PSD? Haideţi să le trecem în revistă, într-o ordine oarecare, să vedem ce şi cum. La Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, avem conducere nouă, la Direcţia de Sănătate Publică la fel. Avem inspector şcolar general? Avem! Dar prefect? Avem, cum să nu!
Un articol-studiu, scris de către economistul Horia Irimia şi publicat, marţi, 12 septembrie, în ziarul nostru, sub titlul „Odinioară, Reşiţa s-a bazat pe imigraţie! Aşa se va dezvolta şi România!”, a stârnit vii controverse pe grupurile de socializare, zeci de forumişti sărind să-l contrazică pe autor. Adică, marea majoritate a fost contra, doar unul sau doi fiind de aceeaşi părere cu autorul.
S-a tot vorbit în ultimul sfert de veac despre şcoala românească. Că nu mai este la fel de performantă ca şi cea de dinainte de 1989. Că elevii nu mai sunt elevii ascultători de altădată, care ar fi făcut orice numai să nu fie tunşi zero, traşi de perciuni ori puşi în ultima bancă. Că profesorii nu mai au nimic din celebrul nostru Domn Trandafir, descris atât de patetic de Sadoveanu.
Pe 11 septembrie, în urmă cu 16 ani, pe la prînz, tocmai ieşeam din tura de ştiri de la Radio Timişoara şi, am sperat eu, puteam să dorm. Nu am adormit bine, cînd în cameră a năvălit soţia mea, la acea dată producător de actualităţi la aceeaşi instituţie publică, şi mi-a spus: „Scoală că a început războiul”! Era aproape adevărat!
RSS Feed