Articol

Astăzi, e Crăciunul! Nu vorbim despre nimic. Eventual, despre Colebil! Dacă sîntem provocaţi, îngăimăm ceva despre „securiştii cei răi”. Cei „buni”, oricum nu există! Păi, cu ce o fo omorît Mihai Viteazu? Cu securea! Cine l-o omorîtu? No, săcuriştii! Corect? Corect! Despre „securiştii buni” nu facem vorbire. Nici măcar între două sarmale şi un şpriţ! Deşi, în Ajun de Crăciun, de 29 de ani, marcăm eroismul luptătorului antiterorist!

Monumentul Luptătorului Antiterorist, denumit şi Monumentul eroilor USLA, a fost ridicat în Bucureşti pentru cinstirea memoriei celor opt luptători ai Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) ucişi în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, zile de început ale Revoluţiei Române din 1989.

Pe monument este înscris textul: „În acest loc au căzut la datorie opt luptători antiterorişti, în 24 decembrie 1989”. Monumentul este închinat şi tuturor eroilor căzuţi în misiunile antiteroriste înainte şi după 1989.

Iniţial, toţi au primit distincţia de eroi-martiri ai Revoluţiei. După 21 de ani, titlul le-a fost retras, pe motiv că CNSAS a declarat că au făcut poliţie politică, fără a fi luată în calcul funcţia lor de ofiţeri ai Securităţii şi implicit colaborarea lor inerentă cu această structură.

Din ordinul generalului Nicolae Militaru, luptătorii USLA conduşi de colonelul Gheorghe Trosca au fost chemaţi să apere de terorişti sediul MApN, clădire care în prezent este sediul Marelui Stat Major, cu toate că Ministerul era, oricum, apărat de tancurile armatei.

De reţinut că ministrul Nicolae Militaru i-a cerut insistent colonelului Ion Ardeleanu, comandantul USLA, ca luptătorii chemaţi în ajutor să fie conduşi neapărat de colonelul Trosca. Ordinul efectiv de tragere a fost transmis tancurilor din faţa MApN de colonelul Safta care a fost avansat, ulterior, ca general. Ulterior s-a dovedit că prin chemarea lor s-a urmărit, de fapt, o diversiune.

Imediat ce cele două echipaje USLA, îmbarcate în două ABI (Autovehicule Blindate pentru Intervenţie, pe şasiu ARO 240) au ajuns în imediata apropiere a Ministerului Apărării Naţionale, deşi au transmis prin sistemul de comunicaţii militare parola şi tipul de misiune pentru care fuseseră convocate, au fost prinse într-o ambuscadă, s-a deschis foc asupra lor şi opt dintre luptătorii USLA şi-au pierdut viaţa iar alţi patru au fost răniţi grav.

Colonelul Gheorghe Trosca a fost decapitat iar capul său a fost aşezat în batjocură, cu o ţigară în gură, înfipt pe osia roţii unui ABI răsturnat. Trupurile luptătorilor USLA ucişi au zăcut mai multe zile pe asfalt, timp în care trecătorii au scuipat şi au urinat peste acestea, iar pe maşina blindată cu care aceştia s-au deplasat a fost scris „Terorişti“.

 Cinci oameni au supravieţuit măcelului: Romulus Gârz, Ştefan Soldea, Petre Găinescu şi Ionel Păduraru, luptători ai USLA, precum şi Constantin Isac care fusese trimis în misiunea de apărare a sediului MApN ca reprezentant al FSN.

Eroii USLA cinstiţi prin acest monument sînt:

 Gheorghe Trosca (colonel, şef de Stat Major în cadrul USLA),
 Eugen Trandafir Cotună (locotenent-colonel),
 Andrei Ştefan (sublocotenent),
 Ion Muicaru (sublocotenent),
 Emil Oprea (sublocotenent),
 Florin-Constantin Surpăţeanu (sublocotenent),
 Teodor Neagoe (sublocotenent),
 Ion Costache (sublocotenent).

Gradele militare înscrise în dreptul lor au fost acordate post-mortem. La data decesului, Gheorghe Alexandru Trosca, şeful statului major al USLA, era locotenent colonel, Eugen Trandafir Cotună, şeful serviciului de protecţie apropiată, era maior. Ceilalţi luptători decedaţi erau subofiţeri.

Activităţile privind securitatea naţională spre care şi-a orientat, în principal atenţia, SRI, au fost „protecţia intereselor de securitate economică” (27,3%) şi „protejarea drepturilor şi valorilor constituţionale”(24,8%). Cît priveşte protecţia împotriva ameninţărilor teroriste, ponderea activităţilor SRI s-a situat pe parcursul anilor între 11% şi 14%!

În ceea ce priveşte ameninţarea teroristă în cazul României, numărul măsurilor concrete ale SRI a crescut constant, fiind păstrat nivelul de alertă teroristă la „albastru-precaut”. Cu toate acestea, SRI a semnalat în fiecare an faptul că nivelul ameninţărilor şi riscurilor legate de activităţi teroriste a crescut, astfel încît în ultimii ani, ameninţarea teroristă a devenit directă şi explicită, fapt relevat, în principal, de intenţiile şi activităţile unor indivizi şi entităţi teroriste de a organiza atacuri în România sau de a sprijini derularea unor acte similare în Europa.

Luptătorii antiterorişti au şi ei Crăciunul lor. Altfel… Sărbători fericite!