Menu

Articol

Despre Boc, Cluj şi metrou

Vă mai amintiţi de Emil Boc? Primul-ministru din urmă cu vreo nouă-zece ani, de care toţi râdeau pe considerentul că nu ieşea din vorba preşedintelui de atunci Traian Băsescu. În paranteză fie spus, în mandatul său au fost tăiate salariile bugetarilor şi pensiile şi s-au închis zeci de spitale. Câte înjurături de mamă, de nevastă şi de alte rubedenii o fi luat săracul în acei ani de la amărâţii care nu înţelegeau în ruptul capului cum stătea chestia cu criza care îi atingea la buzunare doar pe ei.

Când au scăpat de PDL şi, implicit, de Emil Boc, românii şi-au făcut cruce şi au mulţumit Divinităţii. Ăia care au venit după PDL la guvernare – USL – le-au returnat bugetarilorilor banii luaţi cu acte în regulă şi s-a sperat că vom trăi ca în sânul lui Avram. Boc s-a întors acasă, unii ar fi zis că a făcut-o cu coada între picioare, dar nu s-a lăsat şi a ajuns primarul Clujului. Al capitalei Ardealului. Şi iarăşi românii au râs, de data aceasta de prostia ardelenilor care n-au avut altceva mai bun de făcut decât să aleagă un primar despre care Vadim Tudor spunea că „pe ăsta îl bătea tac-su cu cureaua de la ceas”.

Boc şi-a văzut de-ale lui, ba chiar a dat impresia că se bucura că scăpase de povara funcţiei de premier. În timp, a demonstrat că este un bun gospodar şi că merita să fie primar. Clujul a devenit oraşul cel mai occidental din România, prin universitatea lui multietnică, prin cultură, prin concerte şi festivaluri muzicale.  Nu în ultimul rând, prin locuitorii lui. Saltul de la băncuţele lui Gheorghe Funar vopsite în culorile tricolorului la Untold Festival este unul colosal.

Mai nou, Clujul vrea metrou. Municipalitatea a anunţat că va organiza licitaţia pentru studiul de prefezabilitate la prima linie de 22 de kilometri ce va lega Floreşti de Apahida. Sigur, linia nu va fi gata la anu’ sau peste doi ani. Important e că în 15-20 de ani va circula metroul. Dar şi mai important este că Clujul va fi primul oraş din provincie cu metrou. Iar acest lucru i se datorează şi lui Emil Boc despre care, acelaşi C.V.Tudor scria în pamfletele sale că, în copilărie era atât de pricăjit, încât făcea baie într-un ibric! De unde şi concluzia că în viaţă nu doar mărimea contează.

O întrebare de final: cum ar fi arătat guvernul României acum câţiva ani, dacă Boc nu i-ar fi avut în spate pe Băsescu şi Elena Udrea? Şi un posibil răspuns: poate că astăzi nu am fi auzit în vecii-vecilor de Viorica Dăncilă.

Powered by Jasper Roberts - Blog