Articol

Pentru şedinţa de mâine, consilierii judeţeni liberali propun un proiect de hotărâre privind aprobarea încheierii de parteneriate între Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi UAT-urile (primăriile), din subordine, pentru depunerea şi implementarea în comun de proiecte în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării-SUERD.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată astăzi la Reşiţa, iniţiatorul proiectului, Dumitru Rujan, spunea că parteneriatele în cauză se referă strict la sprijinirea eficienţei energetice, a gestionnării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor.

Potrivit consilierului judeţean, Ioan Cojocariu, parteneriatele de acest gen sunt necesare având în vedere lipsa de personal specializat de la nivelul unor UAT-uri, precum şi a resurselor financiare precare care să asigure cofinanţarea. „Considerăm ca fiind oportună încheierea de parteneriate între Consiliul Judeţean şi primăriile interesate în promovarea şi implementarea unor asemenea proiecte. Valoarea eligibilă a proiectelor se situează între 100.000 de euro şi 25 de milioane de euro, rata de cofinanţare fiind de 2 la sută”, a precizat Cojocariu.

Dumitru Rujan vede în aceste proiecte o mână întinsă UAT-urilor, existând posibilitatea ca, în cazul în care acestea nu au surse financiare, diferenţa la partea de cofinanţare să fie suportată de Consiliul Judeţean. În privinţa lucrărilor şi a construcţiilor vizate de aceste parteneriate, Rujan a spus: „În această categorie intră: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopare a clădirilor (primării, şcoli, cămine culturale etc), reabilitare termică a sistemelor de încălzire, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/ sau termice, instalarea şi modernizarea sistemelor de climatizare, lucrări de reabilitare/modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri.

Totodată, vorbim de lucrări de repararea faţadelor, şi a acoperişurilor, refacerea finisajelor exterioare, repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei, repararea trotuarelor de protecţie, lucrări de înlocuire a tâmplăriei interioare etc.”

Clădirile care solicită finanţare nu trebuie să fie construite după 2000, să nu mai fi beneficiat de finanţare publică în ultimii cinci ani înainte de data depunerii cererii de finanţare pentru acelaşi fel de lucrări, nu sunt încadrate în categoria de risc seismic sau risc de prăbuşire, nu sunt clasate sau în curs de clasare ca monument istoric şi nu e folosită ca şi lăcaş de cult.

Dacă acest proiect de hotărâre va fi, mai întâi, acceptat pentru dezbatere, şi mai apoi aprobat, va urma încheierea parteneriatelor între CJ şi primării, apoi depunerea proiectelor cel mai târziu până în data de 19 iulie ora 10.