Articol

WWF-România și-a propus să evalueze toate  pădurile potențial virgine din Caraș-Severin, până la finalul anului. Alături de Direcția Silvică Caras-Severin și cu sprijinul celor 17 ocoale silvice aparținătoare, reprezentanţii WWF România şi-au propus să evalueze întreaga suprafață forestieră a județului în vederea identificării pădurilor virgine/cvasivirgine aflate în proprietatea statului.

„Până acum, am identificat în Caraș-Severin 6665 de hectare de păduri virgine/cvasi-virgine. Rezultatele vor fi făcute publice și vor urma apoi calea recunoașterii și strictei protejări, prin includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine“, se arată în comunicatul WWF România.

Se pare că o parte a codrilor seculari din Caraș-Severin au fost incluși deja în patrimoniul UNESCO. Astfel, România a obținut acceptarea a peste 24.000 de hectare de păduri cu structuri primare pe listă, situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara. Conform WWF, cea mai mare suprafaţă fiind cea din Banatul Montan.

Specialiştii spun că pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani.

„Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii. În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate. Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei“, explică cei de la WWF. (Foto: WWF Romania)