Administraţie

Felix Borcean, primarul municipiului Caransebeş, şi city-managerul Andrei Ungur au vizitat joi, 13 iulie, noua Staţie de epurare a municipiului, pentru o recepţie pe fluxul tehnologic, purtând, totodată, o serie de discuţii cu reprezentanţii societăţii Aquacaraş. Aceasta funcţionează de la sfârşitul anului trecut şi preia aproximativ 80 la sută dintre consumatorii caransebeşeni.

Oraşele mici din România, gen Moldova Nouă, nu sunt singurele din fostul spaţiul comunist care răzbat cu greu în hăţişul tranziţiei de la o economie planificată, la una de piaţă. Problemele cu care s-au confruntat administraţiile locale de la noi au fost asemănătoare cu cele din ţările care au ales, în toamna şi iarna anului 1989 calea dezvoltării capitaliste. De acest lucru s-a convins şi primarul oraşului Moldova Nouă, Adrian Torma, care la sfârşitul lunii trecute a condus o delegaţie locală în Cehia, la Susice, un oraş cu 11.000 de locuitori, aflat la graniţa cu Germania.

Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, a explicat în şedinţa extraordinară de miercuri, 12 iulie, de ce sunt conturile blocate la instituţia pe care o conduce. Hurduzeu a vrut să spună că situaţia nu i se datorează, ci a fost preluată împreună cu mandatul.

La sfârşitul săptămânii trecute, senatorul PNL Marcel Vela a luat peste picior conducerea Consiliului Judeţean, spunând că într-un an de mandat cea mai mare realizare a ei rămâne măsurarea şi intabularea drumurilor judeţene, iar în timpul în care au fost plecaţi pe teren la măsurători, preşedintele Silviu Hurduzeu şi vicepreşedintele Ionuţâ Popovici s-au trezit cu conturile blocate de Finanţe.

Consiliul Local Caransebeş a fost convocat în şedinţă marţi, 11 iulie, la ora 9, pe ordinea de zi figurând mai multe puncte, trei dintre acestea vizând ştrandul. Înainte însă ca şedinţa să înceapă, cei şapte consilieri social-democraţi – doi dintre ei lipsind – s-au hotărât să părăsească sala, invocând, prin vocea lui Daniel Isac, faptul că, dacă ar fi avut caracter extraordinar, trebuiau înştiinţaţi cu trei zile înainte, iar dacă ar fi fost „de îndată”, în cadrul ei era necesar să se discute probleme urgente, în interesul comunităţii.