Articol

Până în urmă cu un sfert de secol, Caraş-Severin avea siderurgie, construcţii de maşini, minerit, fabrică de tunuri, exploatări de uraniu. Astăzi, din toate acestea au rămas amintirile primei locomotive cu aburi din România fabricată la Reşiţa, a motoarelor navale şi a primului milion de tone de oţel turnat într-un singur an.

În schimb, am avut noroc cu Dunărea, munţii, lacurile naturale şi artificiale, râurile de munte şi cascadele renumite în toată lumea, că acestea au scăpat neprivatizate. Dar degeaba le avem, cât timp judeţul câştigă prea puţin din această industrie a turismului. O spun datele statistice, citate de www.analizeeconomice.ro.

În cursul anului trecut, Caraş-Severin s-a situat, într-un clasament neoficial, abia pe locul 16 în privinţa numărului turiştilor sosiţi şi cazaţi în judeţ. Mult prea jos faţă de posibilităţile pe care le oferă geografia locului.

Capitala conduce în topul sosirilor totale de turişti, cu 2,08 milioane de persoane, urmată de judeţele Braşov – 1,36 milioane de turişti, Constanţa – 1,31 milioane de persoane, Cluj – 635.000, Mureş – 569.000, Sibiu – 564.000, Prahova – 563.000, Bihor – 549.000, Suceava 418.000, Timiş – 378.000. Caraş-Severin a fost vizitat de 282.000 de turişti, dintre care străini din afara graniţelor, doar 8.060. Pe ultimul loc, Teleorman, cu 10.600 de turişti.

În topul înnoptărilor pe 2018 conduce Constanţa, cu 5,01 milioane de înnoptări, urmată de Bucureşti – 3,39 milioane, Braşov – 2,67 milioane înnoptări, Bihor – 1,52 milioane, Vâlcea – 1,38 milioane, iar pe ultimul loc s-a situat Teleorman cu 18.000 de înnoptări. Având în vedere potenţialul turistic, judeţul Caraş-Severin se situează pe o poziţie modestă, cu 738.000 de înnoptări, dintre care dintre care doar 21.300 de înnoptări pentru turiştii străini.