Articol

La Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, a fost prezent, ieri, managerul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, autorul a peste 800 de volume de istorie, pentru a-şi prezenta cartea „Tărtăria REDIVIVA”, publicată la editura ALTIP, Alba Iulia 2016. Profesorul Luca a afirmat, la începutul prezentării, că „unii s-au supărat când am spus că având publicate peste 800 de volume, sunt al doilea după Nicolae Iorga ca număr de cărţi publicate, dar, probabil, şi cel mai bun, având în vedere contextul istoric diferit în care am lucrat. Mă refer la cărţi de ştiinţă. Şi cred că am grăit adevărul. Dar societatea noastră este specializată în abrupturi ale căderii, ale... Şi am terminat”.

Profesorul Sabin Adrian Luca a mai postat pe masa din sala de conferinţe a muzeului reşiţean şi alte trei cărţi de preistorie, una cu titlul „Arheologii timpului lor” şi două în limba engleză, „Living under the gods” şi „Art and religious - belifs in the neolithic and aeneloithic in Romania”.

Referitor la motivul prezenţei sale la Reşiţa, prof. Luca a spus, printre altele: „Aceste patru cărţi sunt produsul ultimilor trei ani. Cărţi care au fost citate, de exemplu, pe academia.edu în 20.000 de citări. Mult, puţin? Cine ştie! Dar, doresc să vă spun câteva lucruri despre Tărtăria, arhicunoscută prin tăbliţele cu,... unii spun, scriere, din nefericire nu-i chiar aşa, ci, cu transmiterea unor idei specifice celui care poartă tăbliţele, idei greu de împărtăşit altora, deci, nu este scriere, ci este o transmitere ritualică a unor idei. Această transmitere ţine cât trăiesc urmaşii şi, la un moment dat, se diluează şi se pierde conţinutul transmiterii în sine”.

Sabin Adrian Luca a precizat că săpăturile de la Tărtăria sunt cele mai mari din istoria României, descoperind o suprafaţă de 20 de hectare. Apoi, profesorul Luca a vorbit despre cartea „Tărtăria REDIVIVA” (renaşterea Tărtăririei), urmărind un slide  proiectat pe un ecran, arătând cu degetele pe unde sunt urmele unor fortificaţii, şanţuri, săpături, umpluturi, apoi diferite obiecte descoperite în situl de la Tărtăria, vase, unelte, o altă tăbliţă descoperită, numită de profesor „Tăbliţa secretă”, în aceaşi idee că semnele de pe ea nu reprezintă o scriere, ci idei ale purtătorului de tăbliţă şi mesajul acestor semne nu va putea fi descoperit niciodată.

Profesorul şi-a condimentat discursul cu glumiţe şi calambururi. Publicul a şi râs, căci aşa e frumos.

Din cine e formată familia

La un moment dat, a fost prezentată o imagine a unui fragment de ceramică, pe care sunt incizate siluetele unei perechi, un bărbat şi o femeie, aparent dansând. Iar profesorul a spus: „Iată, vedeţi aici, bărbatul şi femeia, familia din preistorie care nu s-a schimbat până astăzi”. Ulterior, după expunere, la întrebarea noastră (tendenţioasă), dacă, în atâtea necunoscute ale preistoriei, putem afirma cu certitudine că în preistorie familia era alcătuită din bărbat şi femeie, profesorul Luca a răspuns:

„Eu sunt, totuşi, om de ştiinţă şi nu-mi permit să fac niciun fel de speculaţie măiastră nu ştiu de care. Vă rog eu... Sunt scrise foarte multe cărţi de ştiinţă, nu speculative, iar teoria speculaţiilor nu ţine de fundamentele formării ideilor ştiinţifice”.

Profesorul ne-a mai spus că „ideile legate de gândirea ştiinţifică se formează văzând, cunoscând şi gândind”.

La final, profesorul Sabin Adrian Luca a oferit celor prezenţi, gratuit, volumul „Arheologii timpului lor”, pe care a acordat autografe.

La evenimentul organizat de Muzeul Banatului Montan (director Dumitru Ţeicu), au participat, profesori, scriitori, istorici, din Reşiţa.