Articol

Deoarece universul are un început (Big-Bangul, produs acum 13,8 miliarde de ani), înseamnă că a apărut din nimic, ceea ce contrazice legile fizicii.

Pentru a elimina ipoteza existenţei unui creator, unii oameni de ştiinţă au lansat ipoteza existenţei unui vid fals sau vid cuantic având un nivel ridicat de energie şi care s-ar fi descărcat la Bing-Bang.

S-a observat că o mică variaţie a valorilor constantelor universale ale fizicii face imposibilă existenţa unui univers în care să existe viaţă.

Dar constantele universale pot lua un număr imens de valori numerice, formându-se teoretic tot atâtea universuri, toate diferite între ele, majoritatea fără capacitatea de a susţine viaţă. Se pune întrebarea de ce constantele universale iau exact setul de valori al universului nostru (între valori există un acord foarte fin), când probabilitatea acestui fapt este foarte mică.

Pentru a elimina ipoteza existenţei unui proiect transcendental bazat pe calculul valorilor necesare, unii savanţi au lansat ipoteza, că din vidul cuantic s-a format o mulţime (posibil infinită) de universuri, printre care şi universul nostru .

La întrebarea când s-a format vidul cuantic se poate răspunde că există din totdeauna, deci nu are un început. Toate universurile existente formează un multivers.

Iată câteva tipuri de multivers imaginate de savanţii americani:

    1) Dintr-un vid fals, în care există numai energie pură, prin Big-Banguri repetate apar tot timpul universuri care având inflaţii diferite au legi diferite şi majoritatea nu permit existenţa vieţii.Multiversul acesta se numeşte multivers inflaţionar.

    2) La inceput a fost un vid care vibra cum vibrează valurile unei mări in funcţie de relief. La nivele suficiente de energie se desprind universuri. Unele, înainte de desprindere au fost îmbinate în anumite locuri. După desprindere acele locuri au rămas mai reci. Aceste zone reci s-au observat pe harta radiaţiei de fond a universului nostru timpuriu.

    3) Oamenii nu pot concepe ca spaţiul să fie finit. (Ce este la marginea lui?). Dacă spaţiul este infinit, nu poate exista numai universul nostru, care este finit. Există deci o infinitate de universuri finite, care au aceleaşi legi fizice şi aceleaşi dimensiuni. Asta înseamnă că fiecare univers şi fiecare persoană se poate repeta de un număr infinit de ori, deoarece toate combinaţiile de particule dintr-un univers finit sunt in număr finit. Acesta este multiversul peticit.

    4) Se ştie din mecanica cuantică că o decizie de măsurare a unui eveniment cuantic produce o realitate sub formă de particulă sau sub formă de undă (se colapsează funcţia de undă), ceea ce sugerează ideea că conştiinţa umană ar produce materie sau cel puţin că ar influenţa semnificativ realitatea fizică locală. Se poate face imediat ipoteza existenţei unei conştiinţe transcendentale (divine) care ar determina evoluţia întregului univers.

    Pentru a înlătura această ipoteză se consideră că ambele variante, particula şi unda, sunt reale dar în universuri diferite, paralele şi aflate la o distanţă cuantică (enorm de mică) unul faţă de celălalt.

    Deci când o persoană ia o decizie oarecare universul se ramifică în două direcţii.

    Există astfel un număr mare, dar finit de universuri, egal cu numărul deciziilor şi cel al ramificaţiilor.

    Fiecare persoană este multiplicată, iar fiecare exemplar se găseşte in universul paralel corespunzător, dar în altă situaţie.

    Acest multivers este multiversul cuantic sau spaţiul lui Hilbert.  

Toate modelele de multiversuri, cu îngăduinţă spus, au o valoare ştiinţifică îndoielnică, de aceea nu sunt acceptate de majoritatea oamenilor de ştiinţă. Una dintre explicaţiile acestui fapt este că universurile fiind separate, niciodată nu putem lua legătura cu ele şi deci nu vom avea nicio dovadă a existenţei lor. De asemenea nu vom putea avea nicio informaţie despre ce a fost înainte de Bing-Bang.

Prof. IOAN VIDA / 19.01.2017